Ministerul Culturii a reacționat, sâmbătă, după furtul artefactelor dacice expuse în Olanda de Muzeul Național de Istorie a României.

"În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii", notează instituția într-un comunicat, citat de Radio România Cultural.

"Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național", a adăugat Ministerul Culturii.

Deschisă publicului din 7 iulie 2024, expoziția "Dacia! Kingdom of Gold and Silver" urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, după ce a adunat peste 77.000 de vizitatori.

Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele.

Ministerul Culturii anunță că este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate.

"Spiralele furate sunt 3 din primele 4 brățări regale dacice, de aur, recuperate de autoritățile române în ianuarie 2007. Ele sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României. Există imaginile lor în bazele noastre de date. Sunt convins că se vor lua toate măsurile pentru a fi urmărite prin INTERPOL și vor fi recuperate", a spus fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, în exclusivitate pentru site-ul Radio România.

"Lecția acestui eveniment trist ne arată că trebuie să investim mai mult în protejarea patrimoniului cultural. Iar când avem asemenea bunuri valoroase să le respectăm și nu să le defăimăm, așa cum s-a mai întâmplat, în interesul impunității hoților, spunând că ar fi falsuri", a adăugat magistratul care s-a ocupat de recuperarea brățărilor dacice.

Povestea brăţărilor dacice a fost relatată de procurorul Augustin Lazăr într-un film difuzat de Viasat History.

Proiectul de televiziune a dezvăluit o lungă călătorie de zeci de ani a acestor artefacte transilvănene de aur, brăţări dacice datând din secolul 1 î.H.

Traficate din România printr-o largă şi profesionistă reţea de intermediari sârbi, acestea au ajuns pe pieţele europene şi americane de antichităţi şi, în cele din urmă, la magazine de antichităţi şi case faimoase de licitaţii, precum Christie’s.

Anchetatorul Augustin Lazăr a reușit recuperara a 13 din cele 24 de spirale din aur masiv, expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României în 2011.

Citește și: Un virus prin care pot fi furate datele bancare din telefonul mobil circulă pe Telegram