Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat joi, 7 mai, că România a demarat elaborarea unei strategii naţionale anti-sărăcie şi de consolidare a incluziunii sociale, în contextul în care unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei.

Dragoş Pîslaru a subliniat faptul că România este prima ţară din Uniunea Europeană care a iniţiat demersurile pentru elaborarea unei strategii naţionale anti-sărăcie şi de consolidare a incluziunii sociale.

„Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României şi, tot ieri, mulţumită colegilor mei din minister, am depus fişa de proiect în vederea obţinerii unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare.

Vă mărturisesc, într-o notă puţin formală, că este bine să şi centrezi, să dai şi cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziţie şi vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual.

Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să îşi pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să ştim cum cheltuim banii, să ştim pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacţionează şi ne raliem la exerciţiul european legat de strategia europeană”, a menţionat Dragoş Pîslaru, potrivit Agerpres.

Ministrul a subliniat că proiectul pregătit pentru a fi finanţat se referă la „creşterea capacităţii administrative a autorităţilor” şi nu este doar un proiect sectorial.

Astfel, acesta nu vizează doar Ministerul Muncii şi agenţiile subordonate, ci toate celelalte instituţii care au legătură cu politicile legate de combaterea sărăciei.

„Avem evaluarea programelor de asistenţă socială şi a proiectelor finanţate din fonduri europene, analiza naţională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naţionale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare şi un comitet de coordonare şi monitorizare înfiinţat ieri, cu ocazia acelui ordin”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

„Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală”

Ministrul interimar al Muncii a mai spus că, în urmă cu 10 ani, în calitate tot de ministru al Muncii, a adoptat ceea ce se numea Planul Naţional Anti-Sărăcie.

„Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru: Participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman.

Am pregătit un infografic care ne arată aceste realităţi. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educaţie formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaştem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această ţară, pe care nu îi regăsim, de fapt, ţintiţi bine de nicio politică publică.

Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru - şi sperăm ca şi stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”, a adăugat ministrul.

România are o problemă privind speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani

Pe de altă parte, România are o problemă privind speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani, ceea ce impune măsuri serioase în sistemul public de sănătate, a adăugat Dragoș Pâslaru.

„Avem în acelaşi timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie şi modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoaşteţi foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanţiei pentru copii, în planul de acţiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială.

Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărţit, acele transferuri, aşa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, îşi au efectul, adică sunt nişte măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”, a mai spus ministrul interimar.

În opinia sa, dacă ne uităm la o strategie, un plan al României pentru reducerea sărăciei, trebuie să ne uităm la faptul că „avem un potenţial enorm în acest moment, de circa 19% din populaţie, care nu este activat în economie”.

„Despre asta vorbeşte strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbeşte strategia europeană, care aş zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbeşte despre nevoia de investiţie în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piaţa forţei de muncă. (...)

Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate şi activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieşim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în şomaj. Ştiţi că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la şomeri şi să găsească locuri de muncă.

Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenţie timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii şi apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”, a adăugat Dragoş Pîslaru.

Citește și: FBAR: România este peste media UE în privinţa persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială