România poate accesa șase miliarde de euro pentru spijinul românilor afectați de viitoarele scumpiri la energie și transport, a declarat, marți, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

„Planul Naţional Social pentru Climă este cel mai nou instrument care ne va aduce oportunităţi uriaşe din bani europeni, prin Fondul Social pentru Climă. Concret, România va dispune de bani să intervină acolo unde este cea mai mare nevoie: acolo unde e frig în casă iarna, acolo unde copiii fac kilometri pe jos până la şcoală, acolo unde energia e prea scumpă şi transportul nu există.

În România există aproximativ 9 milioane de locuinţe, dintre care peste 4,4 milioane sunt mai vechi de 50 de ani - adesea prost izolate şi mari consumatoare de energie, indiferent de anotimp. Tocmai de aceea, este un pas prin care arătăm că tranziţia verde trebuie să fie şi justă, dar şi umană, nu doar ecologică (...) 6 miliarde de euro, atât poate accesa România, în perioada următoare, pentru a sprijini direct oamenii care duc greul scumpirilor la energie şi transport”, susţine Boloş.

Banii, folosiți în două direcții

Ministrul de resort a punctat faptul că aceşti bani europeni pot fi folosiţi în două direcţii esenţiale, prima fiind legată de crearea de condiţii mai bune în locuinţe pentru familiile cu venituri mici şi micii antreprenori vulnerabili.

„Fie că e vorba de lucrări de izolaţie, schimbarea ferestrelor, instalarea de pompe de căldură şi panouri solare. De asemenea, putem vorbi de sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale, acolo unde oamenii încă se încălzesc cu lemne. Instrumentul va cuprinde şi sprijin pentru antreprenorii vulnerabili.

Microîntreprinderile sunt prinse într-un cerc vicios: facturile la energie le consumă aproape tot profitul, dar nici nu-şi permit să investească în soluţii mai eficiente. Dacă măresc preţurile, riscă să piardă clienţii în faţa marilor lanţuri. Vom ajuta aceste afaceri, să poată rezista, să se dezvolte şi să rămână în mijlocul comunităţilor pe care le deservesc”, a explicat demnitarul.

A doua direcţie vizată se referă la implementarea unui transport accesibil pentru cei care nu au altă opţiune.

„Fondurile vor permite achiziţionarea de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren şi nave fluviale electrice, dar şi dezvoltarea infrastructurii aferente. Mă refer aici la staţii moderne, noduri de legătură şi platforme intermodale.

În sate şi oraşe mici, acolo unde nu există transport public, maşina devine singura cale spre şcoală, spital sau locul de muncă. De aceea, finanţăm soluţii de mobilitate care să ofere alternative reale. Vrem ca fiecare om, indiferent unde locuieşte, să poată ajunge acolo unde are nevoie - nu din noroc, ci pentru că are acest drept.

Putem vorbi concret despre un sistem de transport public adaptat exact pentru cei care au nevoie: oameni din sate care trebuie să ajungă la spital, la şcoală sau la locul de muncă din oraş; locuitori din zone urbane foarte sărace, care nu au legături directe cu serviciile esenţiale; comunităţi izolate, cum este Delta Dunării, unde se vor achiziţiona bărci electrice pentru transport de persoane”, a menţionat Marcel Boloş.

Citește și: Consumatorii vulnerabili vor primi în continuare ajutor pentru plata facturilor la energie, după 1 iulie