Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, 17 august, că bugetul alocat în acest an pentru lucrările la baraje a fost majorat de cinci ori, la 250 de milioane de lei, iar trei proiecte de consolidare care au pierdut finanţarea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi susţinute din fonduri naţionale.

Diana Buzoianu a făcut această declarație la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leşu din judeţul Bihor.

La eveniment au fost prezenţi, la rândul lor, vicepremierul Tanczos Barna şi directorul general adjunct al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), Sorin Rândaşu, care au subliniat necesitatea continuării investiţiilor în infrastructura hidrotehnică.

„Pentru acest an am prevăzut, spre deosebire de anul trecut, când din bugetul naţional au fost alocate 50 de milioane de lei pentru baraje, 250 de milioane de lei, deci un buget de cinci ori mai mare pentru astfel de investiţii.

De asemenea, trei baraje care au fost scoase de la finanţarea prin PNRR de către Comisia Europeană, pentru că nu erau suficient de avansate, dar care aveau documentaţia necesară pentru a începe lucrările în acest an, vor fi totuşi finanţate. Ne dorim ca povestea Leşu să nu fie una singulară, ci să poată fi replicată şi în alte părţi ale ţării”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului a precizat că Guvernul va finanţa din fonduri naţionale lucrările la barajele de consolidare de la Lacul Roşu, Frumoasa şi Surduc, proiecte eliminate de Comisia Europeană din finanţarea PNRR deoarece nu erau suficient de avansate, deşi aveau documentaţia necesară pentru începerea lucrărilor.

„Vor fi totuşi finanţate, ca povestea Leşu să nu fie o poveste unică, ci să fie replicată şi în alte părţi din ţară”, a spus Diana Buzoianu.

De asemenea, ministrul Mediului a anunţat alocarea fondurilor necesare pentru două poldere, Tucea şi Rovinari, care riscau să piardă finanţarea europeană.

Declaraţiile au fost făcute, luni, la Barajul Leşu, unde au fost finalizate lucrările de reabilitare, proiect unic în ţară prin faptul că a fost singurul finanţat prin PNRR şi prezentat de ministrul Mediului drept un model pentru viitoarele investiţii în infrastructura hidrotehnică.

„Barajul Leşu este nu doar un exemplu de lucrare de punere în siguranţă, esenţială pentru accesul la apă, este de asemenea şi un baraj care arată cum se pot îmbina investiţiile la cel mai înalt nivel de importanţă cu misiunea de mediu”, a declarat Diana Buzoianu.

Tanczos Barna: Barajul Leșu, o excepție în contextul implementării PNRR

Vicepremierul Tanczos Barna a apreciat că proiectul de la Leşu reprezintă o excepţie în contextul implementării PNRR, în condiţiile în care ANAR a avut la dispoziţie peste 500 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul apelor, o parte importantă a fondurilor fiind pierdută.

„ANAR-ul a avut la dispoziţie peste 500 de milioane de euro prin PNRR pentru asemenea proiecte. Baraje, poldere permanente, nepermanente, dotări şi alte asemenea (...). Unele dintre ele s-au făcut, celelalte nu s-au făcut şi banii s-au pierdut. Dar nu vreau să stric momentul festiv”, a spus Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

El a subliniat că instituţiile beneficiare ale PNRR au primit în 2021 „o şansă istorică” pentru realizarea unor investiţii necesare comunităţilor, apreciind că perioada actuală ar fi trebuit să fie marcată de mai multe recepţii de proiecte finalizate.

La rândul său, directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rândaşu, a spus că experienţa acumulată la Leşu trebuie valorificată pentru accelerarea celorlalte investiţii în infrastructura de gospodărire a apelor din ţară.

El a apreciat eforturile ABA Crişuri şi a subliniat că experienţa acestui proiect trebuie 'exportată' către celelalte administraţii bazinale de apă, în special pentru lucrările de reabilitare a barajelor şi asigurarea resurselor de apă.

„Asta aştept şi de la ceilalţi colegi ai mei, de la toate administraţiile bazinale de apă, să promovăm ceea ce ne-a rămas restant, să ne batem pentru aceste proiecte”, a spus Sorin Rândaşu.

El a remarcat şi caracterul internaţional al proiectului de la Leşu, la care au lucrat specialişti din România, Ungaria, Italia, Franţa, Olanda şi Macedonia de Nord, apreciind că este importantă colaborarea cu experţi din alte ţări atunci când este necesar.

Citește și: Până la 20 de ani de închisoare pentru infracțiunile de mediu, propunerea Ministerului Mediului