Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, rectificarea bugetară.

Fonduri suplimentare primesc Ministerul Finanţelor (+20 miliarde lei), al Muncii (+5,5 miliarde) şi al Dezvoltării (+2,4 miliarde). În schimb, Ministerul Investiţiilor, cel al Sănătății şi al Transporturilor pierd finanțări.

! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare

Potrivit ministrului Finanțelor, executivul impune disciplină financiară.

Alexandru Nazare a admis că nu sunt mulţi miniştri mulţumiţi de rectificare.

"Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite a zonei de cheltuieli şi a zonei de venituri astfel încât aceste cheltuieli şi venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie, ca prin mesajul pe care îl transmitem odată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât şi pieţelor şi investitorilor că revenim într-o zonă de seriozitate şi de disciplină financiară şi schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar şi aşteptat", a explicat șeful Finanțelor.

Potrivit lui, ținta de deficit convenită cu reprezentanții Comisiei Europene este de 8,4%.

"Negocierea care a stat în spatele obţinerii acestei ţinte e foarte importantă pentru că a fost atât la nivel tehnic, cât şi la nivel politic cu Comisia, cu comisarul Dombrovskis şi s-a închis prin discuţia pe care a avut-o primul ministru Ilie Bolojan la Bruxelles, tot cu comisarul Dombrovskis. De ce e importantă această negociere? Pentru că dacă această ţintă de deficit ar fi fost în zona lui 8% pur, am fi trebuit să obţinem măsuri de alte 8 miliarde până la sfârşitul anului, care ar fi fost foarte greu de obţinut şi, bineînţeles, ar fi pus foarte mare presiune mai ales pe zona de investiţii din buget.

Ne-am propus să menţinem un nivel al investiţiilor important care depăşeşte 150 de miliarde de lei, ne-am propus să reglăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales a PNRR, pentru ministere cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare, foarte importante pentru investiţii - aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului şi de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut a PNRR. Prin această rectificare, am reglat toate aceste probleme - sunt în jur de 5 miliarde care sunt destinate acestei zone. De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbţiei PNRR-ului, iar aceşti bani sunt importanţi pentru obţinerea ţintelor din PNRR. Suntem la finalul discuţiei cu ultimele memorandumuri legate de PNRR şi ne îndreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului", a punctat Alexandru Nazare.

"PIB-ul pe care l-am avut ca ipoteză la începutul anului, de 1.912 miliarde, este în rectificare la 1.902 miliarde. Nu mai avem aceleaşi ipoteze pe care le-am avut la începutul anului, nu mai avem o creştere de 2,5%, o creştere economică de 2,5%, avem o creştere proiectată de 0,6%. Bineînţeles că toate aceste lucruri schimbă foarte mult ecuaţia de asamblare a bugetului şi acest lucru, prin discuţii intense cu toţi ordonatorii de credit, prin analize care au avut loc în ultima lună şi intensiv în ultima săptămână, am reuşit să ajungem la un compromis, spun eu, rezonabil, exprimat prin această rectificare.

Bineînţeles că nu avem foarte mulţi ordonatori, ca să nu zic că nu avem ordonatori fericiţi, chiar dacă am adăugat aproape 24 de miliarde şi jumătate la deficit, aceste sume adăugate la deficit sunt sume destinate cheltuielilor esenţiale, pentru că nu puteam să nu plătim zona de asistenţă socială, cheltuieli legate de sănătate, cheltuieli legate de salarii, cheltuieli legate de pensii, toate aceste sume trebuiau acoperite, bineînţeles, pentru că sunt cheltuieli obligatorii.
De asemenea, nu puteam să omitem acoperirea sumelor legate de dobânzi care au crescut într-un mod accelerat în prima parte a anului - ele se ridică la aproape 54 de miliarde -, deci suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde. Ceea ce vreau să spun este că aproximativ două treimi din sumele adăugate se referă la zona de cheltuieli esenţiale, iar restul de cheltuieli se referă la acoperirea acestor nevoi de investiţii, în special în zona de PNRR, unde, conform evaluărilor de la începutul anului, sumele s-au epuizat în august", a adăugat ministrul.

"Cred că prin adoptarea rectificării bugetare, înaintea Consiliului miniştrilor de finanţe din 10 octombrie, transmitem un semnal foarte bun, nu doar către Comisie, dar şi către pieţe, că ne menţinem angajamentele, că ceea ce spunem facem şi că schimbăm atitudinea în privinţa evaluării bugetelor, urmând, bineînţeles, să începem din luna noiembrie discuţiile pentru construcţia unui nou buget de stat, pe alte coordonate, în care toate aceste cheltuieli să fie prinse, inclusiv cele de investiţii, dar şi toate cheltuielile esenţiale, astfel încât anul viitor să nu mai fim în situaţia de a avea o rectificare faţă de care să facem o adăugire pe cheltuieli atât de mare pe cât o facem astăzi, dar o facem pentru că suntem nevoiţi să o facem pentru că aceste cheltuieli nu le putem evita", a conchis Alexandru Nazare la finalul ședinței extraordinare de Guvern.

Creșteri de buget

• Ministerul Finanțelor: +20.062,3 mil. lei
• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 mil. lei
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 mil. lei
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1.222,1 mil. lei
• Ministerul Energiei: +1.198,8 mil. lei
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 mil. lei
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 mil. lei
• Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 mil. lei
• Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 mil. lei
• Serviciul Român de Informații: +92,8 mil. lei
• Ministerul Justiției: +85,9 mil. lei
• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA): +70,0 mil. lei

Diminuări de buget

• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3.246,5 mil. lei
• Ministerul Sănătății: -2.661,2 mil. lei
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 mil. lei
• Ministerul Finanțelor: -668,3 mil. lei
• Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 mil. lei
• Secretariatul General al Guvernului (SGG): -138,3 mil. lei
• Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): -127,6 mil. lei

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a aprobat un act normativ prin care se prioritizează investiţiile finanţate din bugetul naţional, cu scopul eficientizării cheltuirii fondurilor publice.

Astfel, proiecte noi nu vor mai fi începute până pe 1 ianuarie 2027 decât dacă sunt finanţate de autorităţile locale.

"În actualul context economic, pentru a îmbunătăţi disciplina bugetară, oprim subprogramele de investiţii, precum cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a aşezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local şi a celor de interes judeţean, a celor în infrastructura de apă şi canalizare sau lucrări la fosele septice", a explicat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităţilor locale la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare, în cuantum de 25% din valoarea lucrărilor.

Întrucât unele proiecte finanţate prin Programul „Anghel Saligny” şi prin Compania Naţională de Investiţii au scopuri similare, precum îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, acestea se vor finanţa printr-un singur program de investiţii.