Armata israeliană a confirmat, pentru prima dată, că a deschis focul asupra mașinii în care se afla fetița palestiniană Hind Rajab, în vârstă de 5 ani.

Micuța a fost ucisă împreună cu 6 rude în Fâșia Gaza, în 2024.

Hind Rajab a supraviețuit inițial atacului și a răspuns unui apel telefonic în timpul căruia a cerut cu disperare ajutor.

Convorbirea a durat mai multe ore, amintește BBC.

O ambulanță trimisă să ajungă la ea – într-o acțiune coordonată cu armata israeliană – a fost apoi bombardată, iar cei doi paramedici aflați în vehicul au murit. Trupul lui Hind a fost recuperat câteva zile mai târziu, alături de cele ale celorlalte victime.

Într-un comunicat, Forțele de Apărare ale Israelului au anunțat deschiderea unei anchete penale pentru uciderea lui Hind, a membrilor familiei sale și a celor doi paramedici. Armata va investiga și uciderea, în martie 2025, a 15 palestinieni, printre care cadre medicale și un angajat al ONU.

Ambele incidente au provocat condamnări internaționale.

Referindu-se la moartea lui Hind, armata israeliană a transmis: „Din cauza unor presupuse deficiențe în coordonarea deplasării ambulanței Semilunii Roșii Palestiniene, s-a decis deschiderea unei anchete penale asupra incidentului de către Divizia de Investigații Criminale a Poliției Militare”.

Armata a adăugat că verificările sale „indică faptul că militarii IDF au tras asupra unui vehicul” care se deplasa „contrar informării prealabile publicate de purtătorul de cuvânt al IDF pentru locuitorii zonei”.

Inițial, armata israeliană a declarat că niciunul dintre militarii săi nu se afla în zonă în momentul uciderii lui Hind. Această poziție a fost însă pusă rapid sub semnul întrebării.

Ulterior, armata a precizat că desfășurase „raiduri asupra unor ținte teroriste”, iar trupele sale acționau în mai multe cartiere din orașul Gaza, inclusiv în Tel al-Hawa, unde se afla Hind.

Moartea fetiței a fost condamnată la nivel internațional după ce înregistrarea conversației sale cu paramedicii Societății Semilunii Roșii Palestiniene a fost difuzată în întreaga lume.

Vocea fragilă a lui Hind i-a urmărit mult timp după moartea ei pe operatorii Semilunii Roșii. Fetița le spusese că vedea tancuri chiar în fața mașinii și că acestea se îndreptau spre ea.

„Ascunde-te sub scaune. Nu lăsa pe nimeni să te vadă”, i-au spus operatorii.

Rana Faqih a rămas la telefon cu Hind Rajab mai multe ore, în timp ce echipa Semilunii Roșii solicita armatei israeliene permisiunea ca ambulanța să intre în zonă.

Faqih a povestit că fetița i-a cerut în repetate rânduri ca cineva să vină să o salveze.

„La un moment dat mi-a spus că se întuneca”, declara Rana pentru BBC în februarie 2024. „Îi era frică. M-a întrebat cât de departe era casa mea. M-am simțit paralizată și neputincioasă”, a adăugat ea.

La trei ore după începerea apelului, ambulanța a primit în cele din urmă permisiunea de a se apropia și a fost trimisă să o salveze pe Hind.

Se întunecase când membrii echipajului, Yusuf al-Zeino și Ahmed al-Madhoun, i-au informat pe operatori că se apropiau de locul indicat și că urmau să fie verificați de forțele israeliene pentru a li se permite accesul.

A fost ultima comunicare primită de la ei sau de la Hind.

După acel moment, legăturile telefonice cu cei doi paramedici și cu fetița pe care încercau să o salveze s-au întrerupt definitiv.

Semiluna Roșie Palestiniană a confirmat ulterior că Yusuf al-Zeino și Ahmed al-Madhoun au murit după ce ambulanța lor a fost bombardată de forțele israeliene.

„Ocupația israeliană a vizat în mod deliberat echipajul Semilunii Roșii, deși fusese obținută în prealabil coordonarea necesară pentru ca ambulanța să ajungă la locul incidentului și să o salveze pe Hind”, a transmis organizația.

Povestea a fost transpusă în filmul nominalizat la Oscar „The Voice of Hind Rajab”.

Organizația Națiunilor Unite a menționat cazul fetiței într-un raport al unei comisii de anchetă și a acuzat Israelul de crime de război. Israelul respinge acuzațiile.

După anunțul armatei israeliene, Fundația Hind Rajab, organizație cu sediul la Bruxelles care investighează presupusele încălcări comise de Israel în Gaza, a afirmat că nu are „nicio încredere” în anchetă.

„Aceste presupuse investigații, chiar dacă au loc, nu ar trebui confundate cu un demers autentic în direcția justiției”, a transmis organizația.

Fundația a adăugat că investigațiile interne ale Israelului sunt „fundamental viciate și nu pot fi considerate mecanisme credibile de tragere la răspundere”.

În comunicatul publicat miercuri, armata israeliană a declarat: „De mai bine de o mie de zile, IDF desfășoară lupte intense pe mai multe fronturi și execută o gamă largă de misiuni militare într-o realitate operațională extrem de complexă”.

„În cadrul obligațiilor care îi revin potrivit dreptului internațional și legislației israeliene, IDF examinează incidentele excepționale produse în timpul luptelor”, a adăugat armata.

Pe lângă ancheta privind uciderea lui Hind, a familiei sale și a paramedicilor, armata israeliană a anunțat că va investiga și moartea a 15 palestinieni.

O unitate israeliană a deschis focul asupra unor ambulanțe, a unei autospeciale de pompieri și a unui vehicul ONU marcat corespunzător, în zona Tal al-Sultan din Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Incidentul s-a produs în timpul unei intervenții de urgență, în dimineața zilei de 23 martie 2025.

Trupurile victimelor au fost găsite o săptămână mai târziu, îngropate în gropi puțin adânci, lângă vehiculele distruse.

Armata israeliană a afirmat inițial că militarii săi au tras asupra unor „vehicule suspecte” care circulau pe întuneric, fără faruri și fără semnalele luminoase de urgență activate.

Ulterior, armata a recunoscut că această relatare a fost „eronată”, după ce pe telefonul mobil al unuia dintre paramedicii uciși, Rifaat Radwan, a fost găsită o înregistrare care arăta că vehiculele aveau semnalele de urgență pornite.

„În urma analizării constatărilor și după ce s-a stabilit că focurile trase în timpul incidentului ridică o suspiciune rezonabilă privind comiterea unor fapte penale, s-a decis deschiderea unei anchete penale”, a precizat miercuri armata israeliană.

În alte trei cazuri, printre care uciderea, în urmă cu doi ani, a șapte angajați ai organizației World Central Kitchen la Deir al-Balah și moartea a patru angajați ai organizației Medici Fără Frontiere în două incidente, IDF a afirmat că nu a identificat motive pentru deschiderea unor anchete penale.

World Central Kitchen a condamnat „ferm” concluziile procurorului militar israelian privind moartea celor șapte angajați ai săi în 2024 și a cerut o investigație independentă.

Este pentru prima dată de la începutul războiului din Gaza când este publicat un raport amplu al armatei israeliene privind presupuse crime de război. Conflictul a fost declanșat de atacurile conduse de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie 2023.

Peste 73.000 de persoane au fost ucise în Gaza de la începutul campaniei militare israeliene, dintre care aproximativ 1.200 după anunțarea armistițiului din octombrie anul trecut, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriul controlat de Hamas. ONU consideră aceste date credibile.

Armata israeliană este supusă unor presiuni pentru a demonstra că își investighează propriile acțiuni și pentru a încerca să evite proceduri judiciare internaționale, în special din partea Curții Penale Internaționale.

IDF încearcă să respingă acuzațiile privind comiterea unor crime de război și existența unei stări de impunitate pentru militarii săi.

Organizațiile israeliene pentru drepturile omului afirmă însă că investigațiile penale privind acțiunile militarilor israelieni conduc rareori la condamnări.

Ziv Stahl, directoarea executivă a organizației israeliene pentru drepturile omului Yesh Din, a declarat pentru BBC că „aproape niciodată nu sunt formulate acuzații, raportat la numărul plângerilor depuse împotriva militarilor și comandanților pentru presupusele fapte comise”.

„În cazurile și mai rare în care militarii sau comandanții sunt condamnați, aceștia primesc pedepse disproporționat de blânde, care au prea puțină legătură cu gravitatea faptelor”, a adăugat ea.

Citește și: Franţa şi Germania condamnă apelul ministrului israelian Ben Gvir de ucidere a zeci de palestinieni în fiecare noapte