Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, luni după-amiază, moțiunea de cenzură intitulată „România nu este de vânzare – fără progresiști la guvernare”, inițiată de grupul parlamentar PACE – Întâi România împotriva executivului condus de liberalul Ilie Bolojan.

Inițiativa a adunat doar 139 voturi „pentru”.

Pentru a fi adoptată, în favoarea moțiunii trebuie să se exprime prin vot cel puțin 233 de parlamentari.

! Articolul a fost actualizat cu detallii suplimentare

Dezbaterea a început la ora 14:00, documentul fiind citit, săptămâna trecută, în Parlament.

Opoziția denunță „o guvernare împotriva propriului popor”, invocând probleme majore în domenii-cheie precum economia, finanțele publice, sănătatea, educația, energia, protecția socială și administrația publică.

Replica premierului Bolojan

"Am preluat mandatul, în urmă cu şase luni, într-un moment dificil pentru ţara noastră. Am anunţat atunci 3 direcţii principale pentru ceea ce urma să facă Guvernul: ordine în finanţe, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Acestea rămân valabile şi pentru anul ce urmează. Chiar dacă mai avem multe de dus la bun sfârşit, cred că paşii făcuţi în acest an, paşi care au fost şi cei mai grei, au pus ţara noastră pe calea cea bună”, a spus premierul în plenul comun al Parlamentului.

”Pentru că am început să facem ordine în finanţe, anul viitor nu vor mai exista creşteri de taxe şi impozite. Ne vom concentra pe încasarea corectă a acestora, prin combaterea evaziunii fiscale, pe atragerea fondurilor europene pentru continuarea investiţiilor şi pe reaşezarea economiei pe baze mai sănătoase. Acestea nu sunt doar poveşti. Sunt semne bune pentru România pe termen scurt şi noi perspective de dezvoltare pe termen mediu, care vor avea un efect pozitiv asupra fiecărui român”, a adăugat Ilie Bolojan.

”În locul discuţiilor pe soluţii, semnatarii moţiunii livrează doar haos şi scandal. În continuare nu înţeleg ce alternativă propun semnatarii moţiunii. Ar fi trebuit să lăsăm România să ajungă în criză? Ar fi trebuit să continuăm cu cheltuielile şi să adâncim deficitul? Ar trebui să nu investim în apărare şi să lăsăm România vulnerabilă? Moţiunea arată faptul că semnatarii nu înţeleg contextul economic, social şi geopolitic în care ne aflăm. Sau se face că nu înţelege. Ni se spune să reducem deficitul, dar să nu tăiem cheltuielile”, a subliniat șeful executivului.

”Am un mesaj direct pentru semnatarii moţiunii: V-aţi opus la fiecare proiect de restructurare pe care l-am propus în faţa Parlamentului. V-aţi opus măsurilor propuse pentru a avea un sistem de sănătate mai bun. V-aţi opus măsurilor care să facă ordine în finanţele ţării şi să echilibreze bugetul. V-aţi opus măsurilor de reformă fiscală prin care scoatem la iveală firmele fantomă şi asigurăm plata corectă a impozitelor de către firmele străine în România. V-aţi opus reformei instituţiilor de reglementare, dar şi reducerii de posturi în consiliile de administraţie. V-aţi opus autorizării armatei române de a doborî dronele ruseşti care ajung în spaţiul nostru aerian. Puteţi să criticaţi guvernul oricât doriţi, este dreptul opoziţiei s-o facă. Dar mi se pare cu adevărat periculoasă maniera în care vă raportaţi la apărarea ţării noastre”, a completat Ilie Bolojan.

Acuzații de proastă gestionare și supraîndatorare

Inițiatorii moțiunii susțin că actuala guvernare a continuat „tradiția supraîndatorării”, arătând că datoria publică a ajuns, în august 2025, la aproape 1.085 de miliarde de lei, adică 59,7% din PIB, cu aproximativ 90 de miliarde de lei mai mult decât la începutul anului.

Deficitul bugetar ar fi atins 109 miliarde de lei în primele zece luni ale anului, iar dobânzile plătite pentru datorie ar fi crescut semnificativ față de anul precedent.

Opoziția acuză și existența unor datorii neplătite către furnizori, inclusiv prin ANRE, care ar fi dus la șantiere blocate, firme în dificultate și o creștere cu 32% a numărului de companii dizolvate în primele zece luni ale anului.

Critici dure privind economia, energia și mediul de afaceri

Parlamentarii din opoziție afirmă că inflația a ajuns la 9,8% în octombrie 2025, cea mai mare din Uniunea Europeană, iar prețurile la electricitate ar fi crescut cu 72% după eliminarea schemei de plafonare.

În același timp, economia s-ar fi contractat cu 0,2% în trimestrul al treilea, iar peste 11.000 de firme ar fi intrat în insolvență.

„Avem cel mai ostil climat fiscal din UE pentru întreprinderile mici”, susțin inițiatorii, care invocă date Eurostat potrivit cărora România ar fi înregistrat în 2025 cea mai mare pierdere de putere de cumpărare din Uniune.

Sănătatea și educația, „sacrificate pe altarul austerității”

Moțiunea include critici extinse la adresa politicilor din sănătate, acuzând tăieri de personal, bugete insuficiente și spitale „transformate în clădiri goale”.

Opoziția contestă și introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a CASS pentru categorii largi de persoane vulnerabile, inclusiv coasigurați, șomeri, persoane aflate în concediu de creștere a copilului sau pensionari cu pensii peste 3.000 de lei.

În educație, Guvernul este acuzat de reduceri masive de personal și comasări de școli, care ar fi afectat direct comunitățile locale. Potrivit Opoziției, din cele 41.000 de posturi dispărute în administrația publică în 2025, 94% ar proveni din sistemul de învățământ.

Haos administrativ

Moțiunea de cenzură reclamă și „haosul din administrația publică locală”, acuzând reduceri arbitrare de personal în primării, fără criterii clare și fără consultarea autorităților locale.

De asemenea, opoziția critică nivelul ridicat al cheltuielilor militare, despre care afirmă că sunt realizate fără transparență și fără beneficii reale pentru industria națională, în timp ce alte domenii esențiale sunt supuse austerității.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu are emoții în privința moțiunii de cenzură, subliniind că nu se agață de funcție și că problemele României nu dispar odată cu schimbarea unui guvern.

„Indiferent cine este premier și ce majoritate parlamentară am avea, problemele cu care se confruntă România nu dispar. Ele trebuie atacate și gestionate, iar acest proces nu este unul ușor”, a afirmat Ilie Bolojan, precizând că votul la moțiune va testa soliditatea coaliției de guvernare.

Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată și guvernul să fie demis, este necesar votul majorității parlamentarilor.

Rezultatul votului va arăta dacă executivul condus de Ilie Bolojan mai beneficiază de sprijin politic în Parlament sau dacă România intră într-o nouă criză guvernamentală.

Citește și: La presiunea străzii, guvernul bulgar demisionează