Muzeul Antipa: Prezența peștelui-iepure în Marea Mediterană nu trebuie să provoace panică, ci prudență
Denumirea populară a speciei provine de la cei patru dinți puternici, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 25 Iunie 2026, 09:02 • Actualizat: 25 Iunie 2026, 13:07
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” transmite că apariția peștelui-iepure (Lagocephalus sceleratus) în apele Greciei trebuie privită dintr-o perspectivă științifică, în ciuda titlurilor alarmiste apărute în presa internațională.
Specialiștii subliniază că, deși specia este invazivă și poate reprezenta un risc în anumite situații, turiștii nu au motive de panică dacă respectă regulile de bază pentru interacțiunea cu fauna marină.
Originar din regiunea Indo-Pacifică, peștele-iepure a ajuns în Marea Mediterană prin Canalul Suez și și-a extins rapid arealul în ultimele decenii. În prezent, este considerat una dintre cele mai problematice specii invazive din estul Mediteranei, deoarece afectează ecosistemele marine și produce pagube activității pescarilor.
Denumirea populară a speciei provine de la cei patru dinți puternici, uniți într-o structură asemănătoare unui cioc, care amintește de incisivii unui iepure. Cu ajutorul acestora, peștele poate sparge cochilii, poate tăia plasele de pescuit și poate provoca răni serioase dacă este manipulat necorespunzător.
Potrivit Muzeului Antipa, cazurile în care persoane au fost mușcate de acest pește sunt rare și au fost raportate, în general, în situațiile în care oamenii au încercat să îl atingă, să îl hrănească sau să îl captureze. Specialiștii recomandă ca exemplarele întâlnite în mare să fie observate de la distanță, fără a fi deranjate, la fel ca orice alt animal sălbatic.
Un aspect important este faptul că această specie poate acumula tetrodotoxină, una dintre cele mai puternice toxine naturale cunoscute. Din acest motiv, peștele-iepure nu trebuie consumat, iar legislația Uniunii Europene interzice comercializarea speciilor din această familie pentru consum alimentar.
Reprezentanții Muzeului Antipa atrag atenția că prezența acestei specii este un exemplu al modului în care schimbările climatice, transportul maritim și deschiderea căilor de migrație influențează biodiversitatea mărilor și oceanelor.













