Negocierile "dificile" de pace Rusia–Ucraina, încheiate fără un progres major
Rusia nu a renunțat la cererea de a obține controlul deplin asupra regiunii Donbas, formată din regiunile Donețk și Luhansk – o condiție inacceptabilă pentru Ucraina.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 18 Februarie 2026, 21:02 • Actualizat: 18 Februarie 2026, 21:52
Desfășurate marți și miercuri la Geneva, negocierile dintre reprezentanții Rusiei, Statelor Unite ale Americii și Ucrainei s-au încheiat fără un rezultat concret.
Tratativele s-au prelungit până târziu marți seară, dar miercuri au durat doar două ore, notează BBC.
Deși emisarul american Steve Witkoff și-a exprimat anterior optimismul, atât șeful delegației ruse, cât și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au descris discuțiile drept „dificile”.
Negociatorul Kremlinului, Vladimir Medinski, a avut o discuție cu ușile închise cu partea ucraineană, timp de aproximativ o oră și jumătate. Nu au fost făcute publice detalii despre acest schimb de opinii.
Potrivit unei surse diplomatice ucrainene, s-au înregistrat unele progrese pe „chestiuni militare”, inclusiv despre localizarea liniei frontului și monitorizarea unei eventuale încetări a focului.
Cu toate acestea, un acord pe tema teritoriilor – fără de care nu poate fi imaginată o încetare a focului – rămâne departe, pozițiile Moscovei și Kievului fiind în continuare foarte diferite.
Rusia nu a renunțat la cererea de a obține controlul deplin asupra regiunii Donbas, formată din regiunile Donețk și Luhansk – o condiție inacceptabilă pentru Ucraina.
Deși a recunoscut că negocierile au fost dificile, Vladimir Medinski a spus că discuțiile au fost „de lucru” și a anunțat că o nouă rundă de negocieri va avea loc „în curând”.
La rândul lui, Volodimir Zelenski a declarat că negocierile „nu au fost ușoare”, din cauza diferențelor majore dintre pozițiile celor două părți.
Ministrul ucrainean al Apărării a adoptat un ton mai puțin pesimist, afirmând că discuțiile au fost „substanțiale și intense” și că, deși s-au înregistrat progrese, detaliile nu pot fi făcute publice „în acest stadiu”.
„Este o muncă complexă, care necesită alinierea tuturor părților și suficient timp”, a declarat Rustem Umerov.
Cu puțin timp înainte de anunțarea încheierii negocierilor, Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că „încearcă să tergiverseze negocieri care ar fi putut ajunge deja în faza finală”.
Delegațiile Rusiei și Ucrainei s-au întâlnit ultima dată la începutul lunii februarie, la Abu Dhabi, în cadrul unor discuții mediate de SUA, care au dus la primul schimb de prizonieri după mai multe luni.
Miercuri, Volodimir Zelenski a sugerat că un nou schimb ar putea avea loc în curând.
Președintele american Donald Trump, care a impulsionat eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, și-a exprimat, în ultimele zile, nerăbdarea față de blocajul negocierilor. Luni, liderul de la Casa Albă a declarat că Ucraina „ar trebui să vină rapid la masa negocierilor” – o afirmație respinsă de Zelenski, care a spus că „nu este corect” ca țara sa să fie cea presată să facă compromisuri.
La 4 ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, distanța dintre cererile Moscovei și ceea ce Kievul ar putea accepta drept o „pace justă” rămâne considerabilă.
Ucraina a respins constant cererea Rusiei privind Donbasul, care ar însemna cedarea unor teritorii suverane, inclusiv mai multe orașe puternic fortificate și o linie defensivă extinsă în regiunea Donețk.
Mulți ucraineni cred că cedarea acestor teritorii ar lăsa țara vulnerabilă în fața unei noi invazii ruse. Volodimir Zelenski a comparat această situație cu Acordul de la München din 1938, când puterile europene au permis Germaniei naziste să anexeze Sudetenlandul.
Marți, liderul de la Kiev a declarat pentru publicația americană Axios că orice plan de cedare a Donbasului ar fi respins de ucraineni dacă ar fi supus unui referendum.
Președintele ucrainean încearcă, totodată, să obțină garanții de securitate solide din partea aliaților occidentali, menite să descurajeze un nou atac al Rusiei.
Un alt punct sensibil al negocierilor este statutul centralei nucleare de la Zaporojie.
Unitatea – cea mai mare din Europa – se află pe linia frontului și este sub control rusesc din martie 2022. Ucraina cere returnarea acesteia, iar Zelenski a sugerat anterior că Kievul ar putea împărți controlul asupra centralei cu Statele Unite – o propunere pe care Moscova este puțin probabil să o accepte.
Reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei au fost prezenți la Geneva și au avut discuții separate cu delegația ucraineană, în marja negocierilor trilaterale.
Deși oficialii europeni au avut dificultăți în a fi incluși în negocierile conduse de SUA, Zelenski a declarat că participarea Europei este „indispensabilă” pentru orice acord final.
Marțea viitoare se împlinesc 4 ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
Războiul, care a provocat zeci de mii de victime militare și civile și a strămutat milioane de persoane, continuă să afecteze viața de zi cu zi a ucrainenilor, prin atacuri aeriene mortale aproape zilnic în întreaga țară.
4 persoane au fost ucise și 30 rănite în urma bombardamentelor de artilerie și a loviturilor aeriene rusești din noaptea de marți spre miercuri. Infrastructura energetică continuă să fie vizată, lăsând milioane de oameni fără electricitate sau încălzire, într-una dintre cele mai reci ierni din ultimii ani în Ucraina.
Citește și: Peste 6.000 de persoane, ucise în 3 zile la el-Fasher (ONU)












