Nemulțumite de noua lege a salarizării, mii de cadre didactice au protestat la București
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” solicită retragerea imediată a proiectului de lege a salarizării.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 17 Iunie 2026, 18:03 • Actualizat: 17 Iunie 2026, 19:43
Aproape 10.000 de angajați din învățământ au protestat, miercuri, la București.
Dimineață, manifestanții s-au adunat în faţa sediului Guvernului, iar apoi au pornit în marş prin centrul Capitalei până la Palatul Parlamentului.
! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare
Cele trei mari federații sindicale din învățământ au lansat un atac dur la adresa proiectului noii Legi a salarizării.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” solicită retragerea imediată a documentului aflat în dezbatere publică și avertizează că sistemul educațional se îndreaptă către o nouă criză.
Reprezentanții sindicatelor, care afirmă că reprezintă peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar, universitar și cercetare, susțin că proiectul ignoră angajamente asumate anterior de Guvernul României și încalcă prevederi legale obținute în urma protestelor masive ale profesorilor din ultimii ani.
Salarizarea, motivul nemulțumirilor
Principala critică vizează modul în care sunt stabilite salariile personalului didactic. Sindicaliștii afirmă că proiectul renunță la principiul prevăzut în OUG 57/2023, potrivit căruia salariul profesorului debutant trebuie raportat la salariul mediu brut pe economie.
În opinia lor, noua grilă salarială nu mai asigură o evoluție motivantă pe parcursul carierei didactice și reduce diferențele dintre nivelurile de experiență și calificare.
Într-un comunicat citat de Radio România București FM, federațiile sindicale consideră că este inacceptabil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să rămână sub nivelul promis în negocierile anterioare și reclamă faptul că dascălii continuă să fie plasați în partea inferioară a ierarhiei salariale din sectorul public.
Comparații cu sistemul medical
Un alt punct sensibil îl reprezintă diferențele dintre veniturile profesorilor și cele ale personalului medical.
Sindicatele susțin că, în discuțiile purtate în 2024 cu autoritățile și experții implicați în elaborarea reformei salariale, s-a convenit ca salariul maxim al unui profesor cu gradul didactic I și vechime maximă să fie echivalent cu cel al unui medic specialist.
Potrivit reprezentanților salariaților din educație, noul proiect păstrează însă o diferență de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorilor.
Eliminarea unor beneficii, criticată
Organizațiile sindicale contestă și prevederile referitoare la reducerea sau eliminarea unor drepturi salariale.
Printre măsurile criticate se numără renunțarea la indemnizația pentru titlul științific de doctor, diminuarea unor sporuri acordate profesorilor care predau simultan la mai multe clase, celor care lucrează în zone izolate sau celor implicați în practica pedagogică.
De asemenea, sindicatele consideră insuficientă suma propusă pentru activitatea diriginților, apreciind că responsabilitățile acestora sunt mult mai complexe decât reflectă nivelul compensației financiare prevăzute în proiect.
Liderii sindicali afirmă că noua lege vine după o serie de măsuri care au afectat deja sistemul de educație, precum majorarea numărului de elevi în clase, creșterea normei didactice și modificarea modului de remunerare a activităților plătite cu ora.
În acest context, sindicatele acuză autoritățile că tratează educația exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare și ignoră rolul strategic al școlii în dezvoltarea societății.
„Educația este din nou batjocorită”, afirmă reprezentanții federațiilor, care susțin că proiectul actual nu răspunde așteptărilor profesorilor și nu oferă soluții pentru creșterea atractivității profesiei.
Amenințare cu noi proteste
Cele trei federații avertizează că, în lipsa retragerii proiectului și a reluării negocierilor cu viitorul Guvern, există riscul declanșării unor noi acțiuni de protest la nivel național.
Sindicaliștii consideră că dialogul social trebuie reluat de la zero și că viitoarea lege a salarizării trebuie construită pe criterii de echitate, predictibilitate și recunoaștere a importanței profesiei didactice.
Citește și: Nemulțumiți de salarizare, medicii legiștii protestează













