Președintele Nicușor Dan face apel la o interpretare echilibrată a datelor despre intrarea economiei în recesiune tehnică și subliniază că actuala corecție economică are cauze cunoscute și nu echivalează cu o criză de tipul celei din 2009–2010.

Institutul Naţional de Stastistică a anunţat vineri că, pentru al doilea trimestru consecutiv, Produsul Intern Brut a scăzut.

Într-o postare pe Facebook, șeful statului punctează că economia a înregistrat o contracție de aproximativ 2%, pe fondul reducerii consumului.

Potrivit liderului de la Palatul Cotroceni, scăderea consumului are explicații diferite: pentru o parte dintre români, diminuarea puterii de cumpărare, iar pentru alții, prudența față de perspectivele economice.

Ajustare fără FMI și fără șocuri majore

Nicușor Dan subliniază că România reușește să reducă un deficit bugetar „masiv” fără a apela la asistență externă și fără a repeta scenariul de criză severă din 2009–2010. În opinia sa, acest lucru indică o capacitate mai mare de a gestiona corecțiile economice în mod intern, chiar dacă ajustarea este resimțită la nivelul consumului.

Președintele arată că încetinirea economiei nu este un fenomen recent, ci se manifestă de aproximativ 4 ani, în pofida unor deficite bugetare ridicate. Nicușor Dan menționează drept cauze structurale nerezolvate limitarea insuficientă a corupției, competitivitatea redusă și decalajele dintre așteptările mediului privat și politicile publice.

Economie privată solidă, fonduri europene, investiții

În același timp, șeful statului identifică motive de optimism pentru perioada următoare. Printre acestea, menționează existența unei economii private solide, programul SAFE, considerat „bine întocmit” de guvern și cu potențial de a genera dezvoltare, fondurile europene, atât prin PNRR, cât și prin programele structurale, ca motor de investiții și „ușoare progrese” în combaterea evaziunii fiscale.

Nicușor Dan recunoaște că România are „enorm de multe de reparat” în justiție, economie, educație și sănătate, și transmite un mesaj direct către clasa politică. Liderii acesteia trebuie să se concentreze pe problemele structurale, nu pe „zgomot și lozinci”.

În același timp, președintele le cere cetățenilor să continue să pună presiune, „cu echilibru”, pe decidenții politici pentru rezolvarea problemelor de fond. Nicușor Dan își reafirmă angajamentul de a rămâne implicat și alături de societate în promovarea responsabilității publice și a reformelor necesare.

Ministrul Finanţelor a respins ideea că România ar fi intrat într-o criză economică.

Alexandru Nazare a afirmat că interpretările care vorbesc despre o recesiune în sensul unei deteriorări generalizate sunt „alarme false”, iar datele ar indica mai degrabă o ajustare conjuncturală. „O creștere mică, dar reală” - acesta ar fi mesajul principal pentru public, în condițiile în care dinamica PIB din 2025 (0,6%) rămâne apropiată de cea din 2024 (0,9%), potrivit șefului Finanțelor.

„Definiție statistică”, nu verdict asupra economiei

Șeful Finanțelor a admis existența unei încetiniri între două trimestre ale anului trecut, menționând scăderi ale PIB-ului ajustat sezonier de aproximativ -0,1% în trimestrul al treilea și -1,9% în ultimul trimestru. Fenomenul este explicat prin ajustări „firești”: vânzarea de stocuri de către companii, consum mai prudent și corecții după o perioadă de creștere accelerată bazată pe consum.

În același timp, ministrul face distincția între „recesiunea tehnică” - definită statistic prin două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier - și o recesiune „reală”, care ar presupune, în opinia sa, semnale precum creșterea accelerată a șomajului, scăderi puternice ale producției și prăbușirea investițiilor. „Economia încetinește, dar nu se contractă”, a adăugat Alexandru Nazare, arătând că datele curente nu descriu un tablou de criză.

Argumente invocate: investiții record, exporturi în creștere, șomaj stabil

Ministrul Finanțelor a punctat câțiva indicatori pe care îi consideră relevanți pentru stabilitatea economică:

• investițiile publice ar fi atins în 2025 un record istoric de peste 138 miliarde lei;
• exporturile ar fi crescut cu 4,2% în 2025, peste dinamica importurilor (2,6%);
• șomajul s-ar menține în jur de 6% (conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii);
• depozitele populației în bănci ar fi în creștere, „semn de stabilitate și prudență”.

În plus, Alexandru Nazare a afirmat că România ar urma să revină pe o traiectorie de creștere mai solidă în 2026, cu cel puțin 1%, estimare despre care spune că este împărtășită atât de autorități, cât și de instituții internaționale precum FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Mesaj politic și economic: disciplina bugetară, condiția stabilității

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul a legat încetinirea de un proces de „reglare firească” după „derapaje bugetare” și după episoade în care creșterea ar fi fost stimulată artificial, cu costuri fiscale ridicate.

Alexandru Nazare a avertizat că riscul major nu este o încetinire temporară, ci abandonarea consolidării fiscale, care ar putea afecta încrederea investitorilor, costurile de finanțare și ratingul de țară.

Șeful Finanțelor a amintit că România a evitat scenarii negative prin stabilizarea finanțelor publice, menținerea ratingului și protejarea fondurilor europene, iar „pasul următor” ar trebui să fie relansarea prin atragere de fonduri europene, investiții și măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.

În final, ministrul a insistat că românii au nevoie „de echilibru și fapte concrete”, nu de stres și interpretări alarmiste, iar concluzia sa este că economia a încetinit ușor, dar se consolidează pe baze mai sănătoase și continuă să crească, susținută de investiții și de o gestionare mai eficientă a banilor publici.

În schimb, economiştii au atras atenţia că recesiunea tehnică reprezintă un semnal de avertizare şi că revenirea va depinde de disciplina bugetară, stabilitatea fiscală şi capacitatea statului de a susţine investiţiile.

Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al tranziţiei de la un model bazat pe deficit şi consum la unul susţinut de investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis, în schimb, că este timpul ca programul de relansare economică propus de social-democraţi să fie pus în aplicare şi a adăugat că este nevoie de dialog real în coaliţia de guvernare, nu de decizii impuse unilateral.

Din opoziţie, Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis că politica actualului guvern de coaliție ar fi împins România în recesiune tehnică.