Coaliția formată în principal din țări NATO, inclusiv Coreea de Sud, Australia și Japonia, se reunește la Paris, vineri, și ar urma să anunțe liniile generale ale unui plan pentru reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.

Misiunea ar urma să includă nave militare, escorte, forțe armate, capabilități de informații, operațiuni de deminare și sisteme radar. Unele state europene au trimis deja nave în regiune, potrivit Euronews.

Liderii europeni au fost puși în dificultate după ce SUA și Israel au lansat lovituri aeriene asupra Iranului pe 28 februarie, iar Teheranul a închis acest pasaj maritim vital, provocând perturbări majore în economia globală, cu un impact deosebit asupra Europei.

Menținerea închiderii efective a Strâmtorii Ormuz - inițial de către Iran, iar acum și de către SUA - riscă să provoace și mai multă suferință economică dacă eforturile de a obține o încetare durabilă a focului eșuează.

Negocierile indirecte pentru prelungirea actualului armistițiu sunt în curs, existând un anumit optimism că acesta ar putea fi extins dincolo de 22 aprilie, data la care expiră.

Casa Albă se declară „optimistă în privința perspectivelor unui acord”, a declarat miercuri, la Washington, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt.

România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, precizează Radio România Actualități.

„Obiectivul este să trecem dincolo de faza de planificare”

Strategii militari din NATO și din alte state membre ale coaliției lucrează de câteva săptămâni la acest plan. Liderii implicați insistă că mandatul va fi „strict defensiv” și nu sunt dispuși să intre într-un conflict deschis și costisitor.

Țările de Jos au trimis fregate și personal militar înaintea lansării unei eventuale operațiuni.

„Obiectivul este să depășim etapa de planificare și să prepoziționăm nave în regiune, pentru a fi pregătiți să acționăm atunci când conflictul se va diminua”, a declarat o sursă NATO pentru Euronews.

„Dar va fi o misiune defensivă, cu nave, senzori, radare și nave de deminare”, a adăugat aceasta.

Reuniunea va avea loc în format hibrid. Majoritatea țărilor vor participa online, în timp ce premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Frederich Merz se vor alătura președintelui francez Emmanuel Macron, la Palatul Élysée.

Cancelarul Merz a declarat joi că o eventuală participare a Germaniei la o misiune de securizare a strâmtorii ar putea avea loc doar după „cel puțin o încetare provizorie a focului” și cu aprobarea guvernului și a parlamentului de la Berlin.

„Suntem încă departe de acest moment”, a spus el.

Țările NATO au susținut inițial că războiul nu le revine, întrucât nu au fost consultate în prealabil. Ulterior însă au fost presate să elaboreze un plan pentru reluarea funcționării strâmtorii, după ce președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum aliaților, cerând o soluție „în câteva zile”.

Trump și-a exprimat clar poziția în discuțiile cu secretarul general NATO, Mark Rutte, în timpul vizitei oficiale a acestuia la Washington, săptămâna trecută.

„Se poate spune că secretarul general a tras concluzii clare după discuția cu Trump”, a declarat sursa NATO.

„A existat o frustrare reală din partea lui Trump și s-a transmis clar că trebuie să trecem la acțiune.”

„Misiune strict defensivă”

Transportul maritim internațional și prețurile globale la petrol și gaze au crescut puternic ca efect direct al blocadei. Aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această strâmtoare - o arteră esențială situată între Iran și Oman, care leagă Golful Persic de Golful Oman.

Cu toate acestea, Iranul a permis transportul propriului petrol și a menținut deschis pasajul pentru unii aliați, precum China și Turcia.

Luni, Donald Trump a impus o blocadă americană asupra traficului maritim către și dinspre porturile iraniene.

Măsura are scopul de a pune presiune pe aliații Iranului pentru a convinge Teheranul să renunțe la blocadă, dar și de a limita capacitatea acestuia de a obține venituri din exporturile de petrol.

Mandatul general al misiunii nu este încă pe deplin clar, însă este puțin probabil ca aceasta să fie autorizată formal de NATO, întrucât coaliția dorește ca operațiunea să nu includă Statele Unite - aliat NATO, dar și parte implicată direct în conflict.

„Coaliția vrea să se asigure că misiunea nu este asociată cu părțile combatante - în acest caz, SUA și Israel”, a declarat o sursă apropiată pregătirilor.

Emmanuel Macron a subliniat, într-un mesaj pe platforma X, că misiunea va fi „strict defensivă” și „separată de părțile aflate în conflict”.

Un mandat al Națiunilor Unite sau extinderea misiunii europene Aspides au fost discutate, însă o decizie a Consiliului de Securitate al ONU ar fi dificil de obținut.

În ciuda numărului mare de state dispuse să contribuie, experții avertizează asupra riscurilor semnificative ale unei operațiuni atât de complexe.

„Există întotdeauna posibilitatea să fim atrași într-un conflict mai amplu”, a declarat Ed Arnold, cercetător senior în securitate europeană la RUSI. „Dacă nu ești pregătit să intri în război, atunci poate că nu ar trebui să faci nici primul pas, pentru că iranienii vor ști că europenii nu reprezintă o forță de descurajare foarte puternică”, a adăugat acesta.

Citește și: A intrat în vigoare armistițiul dintre Israel și Liban