Două uragane puternice și o furtună tropicală în intensificare traversează Oceanul Pacific, ale cărui ape sunt încălzite de un episod climatic El Niño de o intensitate istorică.

Cel mai la vest se află uraganul Lowell, urmat de uraganul Karina.

Potrivit Centrului Național pentru Uragane din SUA (NHC), cele două furtuni de categoria 4 ar urma să treacă la mare distanță de Hawaii: Lowell pe la sud, iar Karina pe la nord-est.

Persistă însă incertitudini în ceea ce privește traiectoriile lor, existând posibilitatea ca Lowell să treacă în apropierea celor mai vestice insule ale arhipelagului.

Hawaii încă se reface după efectele uraganului Lala, care a trecut luna trecută pe lângă partea sudică a Insulei Mari, provocând rafale distructive și viituri puternice.

La est de Lowell și Karina se află furtuna tropicală Marie, situată în prezent la câteva sute de kilometri sud de Peninsula Baja California. Aceasta „ar urma să devină uragan în cursul zilei”, a anunțat NHC.

„Încălzirea provocată de El Niño creează condițiile necesare pentru apariția acestor furtuni, alimentate în mare măsură de apele calde. Atunci când Pacificul tropical este mai cald decât în mod obișnuit, observăm o creștere a numărului furtunilor puternice”, a explicat Julia Cole, specialistă în climatologie la Universitatea din Michigan.

O succesiune de trei cicloane „este cu siguranță un fenomen rar”, a adăugat ea.

O situație asemănătoare, cu patru cicloane, s-a produs în 2015, un alt an marcat de un episod El Niño intens. Atunci, taifunul Kilo, uraganele Ignacio și Jimena și depresiunea tropicală 14E au traversat simultan Pacificul.

„Sistemul climatic s-a încălzit semnificativ în ultimii aproximativ 20 de ani”, a declarat Benjamin Kirtman, specialist în științe atmosferice la Universitatea din Miami.

Apele calde alimentează furtunile, iar efectul El Niño asupra atmosferei reduce forfecarea verticală a vântului deasupra Pacificului, creând condiții favorabile intensificării uraganelor.

„Nu există alt mod de a o spune: condițiile sunt extrem de favorabile furtunilor în acest moment”, a afirmat Kirtman.

În plus, anomalia temperaturii la suprafața mării – diferența dintre temperatura actuală a oceanului și media normală – este deja aproape de un nivel-record, chiar la jumătatea sezonului uraganelor din Pacific, a explicat specialistul.

Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA, episodul El Niño din acest an are o probabilitate de 69% să devină cel mai puternic înregistrat vreodată. Fenomenul provoacă deja episoade meteorologice extreme în întreaga lume, deși este de așteptat să atingă intensitatea maximă abia la sfârșitul anului, în perioada octombrie-decembrie.

Peru, cel mai mare producător mondial de hamsii, se confruntă cu efectele devastatoare ale încălzirii apelor, care a redus puternic producția, potrivit reprezentanților industriei. În Sudan, El Niño este considerat responsabil pentru întârzierea ploilor esențiale, ceea ce a provocat o scădere accentuată a nivelului Nilului.

El Niño reprezintă faza de încălzire a unui ciclu natural din Pacificul tropical, cunoscut sub numele de El Niño–Oscilația Sudică, și apare la intervale cuprinse între doi și șapte ani.

Fenomenul se instalează atunci când alizeele care bat de la est la vest slăbesc, permițând apei calde, care se acumulează în mod normal în vestul Oceanului Pacific, să se deplaseze către est și să ajungă la suprafață.

Atunci când temperaturile de la suprafața oceanului se mențin peste medie timp de câteva luni, în regiune apar mai multe furtuni și formațiuni noroase. Acestea produc, la rândul lor, efecte în întregul sistem atmosferic global: condiții mai calde și mai uscate în unele zone și o vreme mai rece și mai umedă în altele.

Schimbările climatice amplifică efectele El Niño. O atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate, astfel încât ploile asociate fenomenului pot deveni mai intense. Totodată, încălzirea usucă solurile, agravând seceta în regiunile în care El Niño reduce cantitatea de precipitații.