OLANDA: Poliția prezintă primele imagini din timpul furtului de artefacte dacice din Muzeul Drents | VIDEO
3 indivizi au forţat o uşă exterioară a clădirii și au provocat o explozie.

Articol de Matei Pavel, Publicat: 26 Ianuarie 2025, 09:03 • Actualizat: 26 Ianuarie 2025, 09:32
Poliţia olandeză a făcut publice primele imagini surprinse de camerele de supraveghere în timpul jafului de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost furate artefacte dacice.
3 indivizi au forţat o uşă exterioară a clădirii, sâmbătă dimineață, și au provocat o explozie.
În urma jafului, au fost furate mai multe capodopere arheologice româneşti, printre care Coiful de aur de la Cotofenesti şi trei brăţări de aur.
Deocamdată, nu s-au făcut arestări.
Activând mecanismul de cooperare transfrontalieră, polițiștii olandezi au informat INTERPOL despre jaf.
La București, Poliţia Română a deschis, din oficiu, o anchetă penală pentru furt calificat. Dosarul va fi preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele trimise Muzeului Drents pentru expoziția care urma să își închidă porțile duminică au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale.
Potrivit MNIR, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locală.
Filmul jafului de la Muzeul Drents (comunicat al Poliției olandeze)
"În jurul orei 03:45 dimineața, poliția olandeză a primit un raport despre o explozie la Muzeul Drents, situat pe Brink în Assen. La fața locului, s-a constatat că s-a pătruns în clădire forțând o ușă cu ajutorul explozibililor. Din interior au fost furate mai multe artefacte arheologice de mare valoare, inclusiv casca de aur de la Coțofenești.
Pagube și investigații în desfășurare
Explozia a cauzat, de asemenea, daune muzeului. Nu au fost raportate victime, iar până acum nu s-au efectuat arestări. Autoritățile suspectează implicarea mai multor persoane.
O investigație de amploare a fost lansată, iar poliția efectuează astăzi cercetări suplimentare la fața locului. Acestea includ o investigație de vecinătate, examinări criminalistice și analizarea imaginilor surprinse de camerele de securitate. Poliția se concentrează pe identificarea suspecților și a artefactelor furate. Echipa de investigație a decis să implice și Interpolul, o organizație internațională care asistă forțele de poliție în prevenirea și combaterea infracțiunilor.
Vehicul suspect descoperit lângă Rolde
Poliția investighează, de asemenea, un vehicul suspect. În jurul orei 04:15 dimineața, s-a primit un raport despre un incendiu de mașină la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolde. La fața locului nu se afla nicio persoană. Autoritățile suspectează că acest vehicul ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu. O posibilă ipoteză este că suspecții au schimbat vehiculul în apropierea locului incendiului.
Apel către populație pentru ajutor
Locuitorii din apropierea muzeului, ai locului unde a fost incendiat vehiculul sau ai posibilei rute de evadare pot să fi observat persoane sau vehicule suspecte noaptea trecută. De asemenea, oricine are imagini surprinse de camerele de sonerie sau de bord între orele 03:00 și 04:30 ar putea furniza informații valoroase pentru investigație.
Aveți informații? Contactați-ne! Dețineți informații despre explozie și spargere? Aveți vreo idee despre cine ar putea fi suspecții? Ați observat persoane suspecte în ultimele zile în preajma Muzeului Drents, poate în apropierea artefactelor de valoare? Dețineți imagini sau detalii despre mașina suspectă sau alte vehicule suspecte? Sau cunoașteți informații despre artefactele furate, care ar putea circula în lumea interlopă? Vă rugăm să ne contactați!
Puteți apela linia de informare la 0800-6070, utilizați formularul online de pe site-ul poliției sau oferiți informații anonim prin intermediul Meld Misdaad Anoniem la 0800-7000. În plus, Echipa de Informații Criminale a poliției poate primi sfaturi anonime protejând identitatea surselor. Aceștia pot fi contactați la 088-6617734. În caz de urgență, sunați la 112", scrie Poliția olandeză pe site-ul său.
Procurorul Augustin Lazăr, despre "lecția acestui eveniment trist"
Fost procuror general al României, Augustin Lazăr a comentat, în exclusivitate pentru site-ul Radio România, furtul artefactelor expuse în Olanda de Muzeul Național de Istorie a României.
"Spiralele furate sunt 3 din primele 4 brățări regale dacice, de aur, recuperate de autoritățile române în ianuarie 2007. Ele sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României. Există imaginile lor în bazele noastre de date. Sunt convins că se vor lua toate măsurile pentru a fi urmărite prin INTERPOL și vor fi recuperate", a spus magistratul, care s-a ocupat de recuperarea brățărilor dacice.
"Lecția acestui eveniment trist ne arată că trebuie să investim mai mult în protejarea patrimoniului cultural. Iar când avem asemenea bunuri valoroase să le respectăm și nu să le defăimăm, așa cum s-a mai întâmplat, în interesul impunității hoților, spunând că ar fi falsuri", a adăugat Augustin Lazăr.
Povestea brăţărilor dacice a fost relatată de procurorul Augustin Lazăr într-un film difuzat de Viasat History.
Proiectul de televiziune a dezvăluit o lungă călătorie de zeci de ani a acestor artefacte transilvănene de aur, brăţări dacice datând din secolul 1 î.H.
Traficate din România printr-o largă şi profesionistă reţea de intermediari sârbi, acestea au ajuns pe pieţele europene şi americane de antichităţi şi, în cele din urmă, la magazine de antichităţi şi case faimoase de licitaţii, precum Christie’s.
Anchetatorul Augustin Lazăr a reușit recuperara a 13 din cele 24 de spirale din aur masiv, expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României în 2011.
Ancheta jafului, urmărită la nivel înalt
Liderii de la Palatele Cotroceni și Victoria au reacționat, sâmbătă, după furtul artefactelor dacice din incinta Muzeului Drents din orașul olandez Assen, unde erau expuse.
"În legătură cu furtul unora dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, care erau expuse în această perioadă la Muzeul Drents din Assen, premierul olandez, Dick Schoof, l-a asigurat sâmbătă, 25 ianuarie 2025, pe Președintele României, Klaus Iohannis, că autoritățile olandeze desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului", a transmis Administrația Prezidențială într-un scurt comunicat.
"Piesele din tezaurul dacic furate de la Muzeul din Drents, Regatul Țărilor de Jos, trebuie recuperate rapid de autorități și să revină în siguranță în România. Am încredere ca partea olandeză îşi va face treaba și îi vor prinde rapid pe hoți.
Am discutat cu ministrul de Externe, domnul Hurezeanu, și l-am asigurat de întreg sprijinul Guvernului României pentru soluționarea rapidă a situației.
Aceste piese de o valoare inestimabilă trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc", a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.
Ministrul Culturii a declarat, sâmbătă, că toate autoritățile din România şi Olanda colaborează în urma furtului de artefacte dacice de la Muzeul Drents.
"Aceste obiecte au ajuns pe teritoriul Olandei, la începutul lunii iulie 2024. A fost un proiect demarat de Muzeul Naţional de Istorie a României. Mă voi implica cu toată puterea mea să ajut autorităţile din Olanda. Omologul meu m-a asigurat de toată implicarea, alături de colegii din celelalte instituții.
În cursul dimineții, am fost notificată că a fost o explozie la muzeul respectiv. Am informat primul ministru, ministrul Afacerilor Externe şi domul ambasador Comânescu. Noi ne-am mobilizat partea repede fiecare pe partea sa de atribuții.
Toate autorităţile au fost mobilizate printr-o colaborare transfrontalieră. Lucrăm în echipă şi ajutăm cu tot ce putem, altfel încât cei care au comis această tragedie să fie prinşi şi să ne putem recuperăm obiectele de patrimoniu intacte. Ne dorim foarte mult ca aceste obiecte să fie recuperate şi să fie aduse acasă", a spus Natalia Intotero la Antena 3.
"Este o zi incredibil de neagră pentru noi, vă pot spune asta cu siguranță. O zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie din România, la București. Suntem profund șocați de evenimentele de noaptea trecută de la muzeul nostru. În cei 170 de ani de existență ai muzeului, nu a avut loc niciodată un incident atât de grav. M-am trezit dimineața la 4:17 și am fost informat despre o urgență la muzeu.
Nu îți poți imagina că va fi ceva de o asemenea amploare. Este o mare tristețe pentru noi. Personal, sunt foarte trist că obiectele colegilor noștri din România au fost furate în acest mod. Este o tragedie pentru noi. Pentru că, în sectorul nostru cultural, nu este vorba doar despre aur. Este vorba despre patrimoniu cultural. Și acest patrimoniu cultural a fost furat într-un mod extrem de violent. Și acest lucru doare profund. Câteva dintre obiecte, deja menționate, din expoziția „Dacia, Regatul de Aur și Argint” au fost furate.
Printre acestea se numără piesa principală, casca lui Coti Vesti din secolul V î.Hr. Acesta este obiectul pe care îl vedeți acum în spatele meu și care a fost imaginea principală a expoziției noastre, despre care am comunicat cu mare mândrie publicului nostru...care a venit într-un număr mare la această expoziție. Și acum, cum vă imaginați, la doar două zile de la închiderea acestei expoziții, a trebuit să o închidem și vom rămâne închiși în următoarele zile", a precizat directorul general al Muzeul Drents, Harry Tupan.
”Eu cred că nu o să se ajungă la partea de a distruge aceste obiecte. Din punctul meu de vedere, nu cred că ar mai avea o asemenea însemnătate şi o valoare. Şi sper să nu se ajungă la un asemenea scenariu, dar ceea ce putem să tragem noi concluzia e faptul că aceste obiecte se aflau pe teritoriul olandez de la începutul lunii iulie şi astăzi era practic ultima zi a expoziţiei. Mâine expoziţia se finaliza şi trebuia să vină spre casă. Nu este prima expoziţie făcută de Muzeul Naţional de Istorie a României. Această expoziţie identică a fost prezentă în Lisabona, Madrid, Roma, acum în Olanda. Urma să aibă loc la solicitarea omologilor noştri în Polonia pe sezonul cultural care se desfăşoară în momentul de faţă, Franţa şi Germania”, a explicat ministrul în intervenția tv.
Natalia Intotero a fost întrebată dacă România n-ar trebuit să nu mai trimită obiecte de o asemenea valoare la expoziţii internaţionale.
”Poate că ar trebui făcută o discuţie mai serioasă. Există şi în alte ţări, de exemplu, [capodopera - n. red] Mona Lisa ... cine doreşte să o vadă, se deplasează în Franţa. Poate ar trebui, cu specialiştii, stabilite mai multe detalii pentru astfel de expoziţii şi care dintre obiectele de patrimoniu pot să fie duse în afară şi care, să fim puţin mai atenţi deci ar trebui discuţii mai serioase cu colegii de la Muzeul Naţional de Istorie şi nu numai, şi cu ceilalţi colegi de la celelalte muzee, pentru că aici vorbim de un bun al statului român, al tuturor românilor care în momentul de faţă este gestionat prin activitatea colegilor de la Muzeul Naţional de Istorie. Nu vreau să aduc acuzaţii nimănui, dar să ştiţi că este o mare durere în sufletul meu”, a punctat ministrul.
Apelul managerului de la Muzeul Brukenthal
Managerul Muzeului Naţional Brukenthal trage un semnal de alarmă după furtul de artefacte dacice dintr-un muzeul olandez.
Alexandru Constantin Chituţă spune că se impun investiţii majore în sistemele de siguranţă.
"Cu o zi înainte de închiderea extraordinarei expoziții Dacia, Regatul aurului și argintului organizată la Muzeul Drents din Assen agențiile de presă din toată lumea menționează faptul că o explozie a condus la jaful câtorva piese expuse în expoziție (din relatarea directorului general al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei ar fi vorba de 4 piese furate).
Expoziția este organizată de Muzeul Național de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.
De menționat că Muzeul Național Brukenthal nu a împrumutat nicio piesă la această expoziție. Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultiuma frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns", transmite Muzeului Naţional Brukenthal într-un mesaj publicat pe Facebook.
"Acest jaf de artă, nu singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania, ar trebui să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.
Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968 când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment în anul 2022 am atras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative.O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972! Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor. Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal urmat și de documentarul realizat împreună cu HISTORY", amintește managerul instituției muzeale sibiene.
"În mai multe rânduri am atras atenția decidenților politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului: expoziții, evenimente etc, cât mai ales patrimoniului cultural național deținut.
1. Și în cadrul întâlnirii avute cu Ministrul Culturii Natalia Intotero din această săptămână, am fost singurul manager care am ridicat problema pazei din instituțiile muzeale. Părerea mea, subliniată de ani buni a fost acea ca cei din Ministerul de Interne, cum ar fi de pildă Jandarmii, să asigure paza obiectivelor muzeale care dețin un patrimoniul cultural național valoros. Acestea ar aduce atât economii cât și personal calificat!
2. Avem nevoie de investiții majore în ceea ce înseamnă sistemele de siguranță. La Muzeul Național Brukenthal în ultimii 3 ani am acordat o atenție deosebită în ceea ce înseamnă schimbarea sistemelor vechi, amplasarea de noi camere, ș.a.
3. Avem nevoie de amenjarea depozitelor cu toate elementele necesare: aparte de dectare fum, persoane, spargeri etc. Decidenții politici trebuie să înțeleagă că nu vorbim despre colecții private și vorbim despre mărturii ale existenței noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul național, istoria și mândria țării noastre!
Anul trecut Muzeul Național Brukenthal împreună cu reprezentanții ISU au desfășurat cea mai importantă acțiune de acest fel din istoria muzeului. Scenariul exercițiului a simulat un incendiu izbucnit într-o încăpere a muzeului, fiind necesară o intervenție rapidă și eficientă pentru a limita pagubele și a asigura siguranța personalului și vizitatorilor.
4. Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. De asemenea Direcțiile Județene de Cultură, specialiștii și arhitecții trebuie să fie deschiși la minte, raționali și să înțeleagă că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărămâm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare!
5. Instituțiile muzeale au nevoie de personal calificat care să continue munca de conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului deținut. Investiția în cultură este o investiție pentru viitor!
6. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate. Trebuie să luăm toate măsurile necesare. Lucrul acesta a fost dovedit prin expozițiile importante pe care Muzeul Național Brukenthal le-a organizat în ultimii 3 ani:
-Brukenthal exclusive la ArtSafari,
-Tițian la Iași, Capodopere ale artei europene la Suceava,
-Aurul de la Brukenthal la ArtSafari,
-Capodopere. Arta din România, de la clasic la contemporan la Iași și Slatina.
7. Muzeul Național Brukenthal se pregătește de o colaborare inedită, în premieră cu Galeria Borghese din Roma în acest an. Am avut discuții cu colegii și deja încercăm să răspundem la toate necesitățile și să avem condiții foarte bune în ceea ce înseamnă siguranța și expunerea valoroaselor lucrări.
Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de școli dar avem nevoie și de investiții în Muzee!!!", conchide Alexandru Constantin Chituţă.
Poliţia Română a deschis, din oficiu, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României.
MAE a transmis că Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii din România au fost notificate sâmbătă dimineață în legătură cu acest incident.
Ambasada României la Haga a fost la rândul ei notificată de MAE olandez. Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României.
Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.
Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.
Autoritățile celor două țări, în directă cooperare
Ministrul român al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a avut în cursul dimineții de sâmbătă o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp. Oficialul a reiterat importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor din tezaur.
Partea olandeză a dat asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului.
Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol.
Ministerul Afacerilor Externe păstrează legatura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente.
Citește și: S-au pus în vânzare abonamentele pentru cea de-a 27-a ediţie a Festivalului "Enescu"