Orașele reședință de județ cu cel mai curat aer din România au fost dezvăluite de o nouă analiză de specialitate. Reșița ocupă primul loc în clasament, în timp ce la polul opus se află Miercurea Ciuc.

O nouă analiză CITY INDEX, ce măsoară parametrii de calitate a aerului pe teritoriul României, a fost publicată recent. Indexul de Calitate a Aerului a agregat valorile monitorizate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNCMA) a Ministerului Mediului, pentru patru parametri: NO2 (Dioxid de Azot), NOx (Oxizi de Azot), PM10 (Particule în suspensie cu diametrul de 10 micrometri sau mai puţin), PM2.5 (Particule în suspensie cu diametrul de 2.5 micrometri sau mai puţin).

Poluanții principali, criteriu de departajare

Selectarea poluanților incluși în index a fost realizată pe baza unor criterii, precum impactul semnificativ al acestora asupra sănătăţii umane şi disponibilitatea unui număr suficient de date valide pentru cea mai mare parte a oraşelor monitorizate.

Au fost luate în calcul valorile anuale ale celor parametri, conform platformei Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), pentru staţiile situate în cele 41 oraşe reşedinţă de judeţ, în perioada 2021-2023.

În măsurători au fost incluse staţiile cu emisii de fond urban, de trafic şi industriale de pe teritoriul municipiilor, cu date anuale valide.

Reşiţa, Galaţi şi Sfântu Gheorghe, în top

Conform statisticilor, printre municipiile reşedinţă de judeţ cu cel mai curat aer se numără Reşiţa, Galaţi şi Sfântu Gheorghe.

Potrivit unor date și clasificări ale Ministerului Mediului, unele municipii, mai ales oraşele mari, sunt încadrate într-un regim de gestionare 1 a calităţii aerului, ceea ce înseamnă că există depăşiri ale valorilor-limită stabilite de lege, la cel puţin un parametru din cei analizaţi.

Astfel, orașele încadrate în acest regim au fost grupate într-o categorie specială, cu o calitate a aerului mai slabă.

Orașele inlcuse în acest regim de gestionare sunt: Deva, Suceava, Piteşti, Braşov, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Bucureşti, Ploieşti şi Iaşi.

Conform indexului, orașele cu regimul de gestionare 1 a calităţii aerului trebuie să elaboreze şi să implementeze un plan de calitate a aerului, pentru a atinge valorile limită sau valorile-ţintă, menţionează un comunicat al instituției.

Indexul, un instrument util pentru locuitori și autorități

„Indicele de Calitate a Aerului este unul dintre cei 18 indicatori evaluaţi în cadrul componentei Calitatea Locului din CITY INDEX. Alături de indicatori precum Indicele de Trafic Urban, Parcuri, Amprentă Verde Urbană, Condiţii Meteo, Proximitatea de Parcuri Naturale şi Naţionale, şi Proximitatea de Monumente şi Rezervaţii Naturale, contribuie la conturarea unei imagini de ansamblu asupra calităţii mediului urban în oraşele analizate. A fost o provocare să obţinem date consistente şi comparabile pentru toate staţiile de monitorizare incluse, pe aceleaşi intervale de timp. Din acest motiv, în definirea metodologiei şi în analiza rezultatelor, ne-am consultat cu experţi din Ministerul Mediului şi specialişti independenţi în calitatea aerului, pentru a ne asigura că informaţiile prezentate sunt corecte şi relevante”, a transmis Florian Filat, Director Executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare şi coordonator CITY INDEX.

„Sperăm ca acest Index al Calităţii Aerului să fie un instrument util pentru rezidenţi şi potenţiali rezidenţi, ajutându-i să fie mai conştienţi de calitatea aerului din oraşele lor. De asemenea, indexul poate oferi administraţiilor locale o perspectivă comparativă, evidenţiind zonele unde sunt necesare îmbunătăţiri sau unde succesul în gestionarea calităţii aerului trebuie menţinut”, a declarat Florian Filat.

Traficul favorizează poluarea atmosferică

Calitatea aerului este o problemă complexă în spațiile urbane, traficul și arderea combustibililor fosili fiind principalele surse de poluare, relatează Radio România Reșița.

„(...) datele din CITY INDEX arată clar că în oraşele mari şi aglomerate, unde traficul este intens şi apar des congestii – cum este de exemplu Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, calitatea aerului suferă cel mai mult. În plus, arderea combustibililor fosili pentru încălzirea rezidenţială sau producţia de energie, precum şi alte activităţi industriale, contribuie masiv la poluarea aerului. Pe lângă acestea, există şi factori conjuncturali. De exemplu, când un oraş trece printr-o perioadă de modernizare intensă a infrastructurii, cu multe lucrări de construcţie şi demolare, nivelurile de praf şi particule PM10 şi PM2.5 cresc considerabil. În oraşe precum Braşov, condiţiile topografice joacă, de asemenea, un rol esenţial. Aflat între munţi, în depresiunile care favorizează fenomenele de inversiune termică şi calm atmosferic Braşovul se confruntă cu dificultăţi mari în dispersarea poluanţilor, ceea ce duce la concentraţii ridicate aproape de sol”, a precizat sursa citată.

Investiții în transportul ecologic, un deziderat

Pentru a-și îmbunăți calitatea aerului, orașele au ca principale soluții investițiile în transportul public ecologic, în infrastructură dedicată bicicletelor şi pietonilor, precum și crearea de zone cu emisii reduse şi extinderea spaţiilor verzi urbane

„Este esenţial să plantăm mai mulţi copaci şi să încurajăm grădinăritul urban. În plus, perdelele de vegetaţie din jurul oraşelor pot juca un rol important, acţionând ca bariere naturale care filtrează poluanţii şi protejează comunităţile de efectele nocive ale acestora. Este important ca rezidenţii să cunoască situaţia aerului pentru că şi ei pot contribui-de exemplu, dacă aleg să circule mai puţin cu maşina sau să folosească mijloace de transport ecologice. În acelaşi timp, trebuie să reglementăm emisiile industriale, să asigurăm o bună salubritate a străzilor, să asigurăm o bună gestiune a şantierelor de construcţii astfel încât activităţile generatorare particule PM10 şi PM2.5 (săpaturi, demolări, etc.) să nu aibă loc în conditii meteo defavorabile dispersiei poluanţilor (inversiune termică, calm atmosferic), să îmbunătaţim eficenţa termică a clădirilor, şi să limităm arderea combustibililor fosili pentru încălzire”, a precizat directorul executiv.

„Nu este suficientă o singură măsură, ci avem nevoie de un set de acţiuni concertate şi implementate pe termen lung, cu consecvenţă, pentru a face o diferenţă reală”, a menționat Alin Deneanu, expert de calitatea aerului.

Citește și: Emisiile de gaze cu efect de seră scad în UE. România, printre excepții, conform Eurostat