Va fi înființat un comitet special care se va ocupa de organizarea funeraliilor de stat, potrivit unui proiect adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional.

Deputaţii au adoptat proiectul de lege referitor la aprobarea OUG nr.1/2024 pentru completarea articolului 17 din Legea nr.215/2016 privind ceremoniile oficiale.

Comitetul de organizare a funeraliilor de stat, fără personalitate juridică

Conform actului normativ, se constituie Comitetul de organizare a funeraliilor de stat ca structură fără personalitate juridică, coordonată de şeful Cancelariei prim-ministrului.

Potrivit inițiatorilor, măsura este necesară pentru o coordonare unitară având în vedere implicarea mai multor instituţii cu atribuţii în organizarea ceremoniilor oficiale.

„Prezentul act normativ va avea impact pozitiv asupra imaginii României prin manifestarea consideraţiei şi înaltei aprecieri de care se bucură anumite categorii de personalităţi publice.

În ceea ce priveşte costurile ce rezultă în urma intrării în vigoare a măsurii propuse prin acest proiect de act normativ, acestea nu pot fi estimate la acest moment, având în vedere faptul că se referă la un eveniment care nu poate fi preconizat când va avea loc”, a precizat iniţiatorul în expunerea de motive, semnată de fostul premier Marcel Ciolacu.

În cadrul dezbaterilor generale, ce au avut loc în urmă cu o săptămână, deputata S.O.S. România Ana Marcela Baş a susţinut că proiectul legislativ este unul tehnic, administrativ, menit să clarifice proceduri, dar în realitate ar ridica o problemă de fond - cine gestionează simbolurile statului şi în ce limite.

„Nu vorbim aici doar despre organizarea unor ceremonii, vorbim despre memoria, despre recunoaşterea meritelor excepţionale, despre modul în care statul român îşi onorează personalităţile şi momentele istorice. Vorbim despre simboluri naţionale, nu despre simple proceduri administrative. În forma propusă, proiectul transferă organizarea funeraliilor de stat sub control direct al Executivului.

Această abordare ridică întrebări legitime privind echilibrul instituţional şi riscul politizării unor acte care ar trebui să rămână deasupra ciclurilor politice şi deasupra intereselor guvernamentale de moment. Demnitatea naţională nu trebuie gestionată de guverne vremelnice. (...) Pe de altă parte, există nevoia unei clarificări în domeniu”, a explicat deputata, care a anunţat că S.O.S. România se abţine de la vot.

Deputatul PNL Daniel Gheorghe a subliniat că în orice naţiune care se respectă există instituţia fostului şef de stat, iar funeraliile naţionale fac parte din această componentă esenţială sub aspectul respectului pentru valorile naţionale, constituţionale şi democratice, potrivit Agerpres.

„În România, după Revoluţia din decembrie 1989, am avut funeralii la cel mai ridicat nivel, iar funeraliile din România care au reuşit să strângă cei mai mulţi oameni au fost cele destinate unui fost şef de stat, cap încoronat, Regele Mihai I al României, celui care, în mod firesc,

după Revoluţia din 1989, ar fi trebuit să i se redea drepturile de suveran al României, pentru că a fost înlăturat printr-o lovitură de stat orchestrată de Rusia şi de regimul criminal comunist instaurat prin forţa armatei roşii. (...) Să reînvăţăm să respectăm România, respectând însuşi instituţia fostului de şef de stat”, a spus deputatul liberal.

Deputatul AUR Dan Tanasă a ironizat proiectul: „După organizarea comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat cred că este absolut urgent şi necesar să organizăm comitetul pentru deplasarea pe covorul roşu, care să-l ajute pe preşedintele Nicuşor Dan să înţeleagă, să ţină dunga covorului roşu, atunci când merge la ceremoniile oficiale”.

Citește și: Bugetul Camerei Deputaților pe 2026: Aproximativ 989 de milioane de lei credite de angajament și 634 de milioane lei credite bugetare