Parlamentul Ungariei a aprobat o modificare a Constituției care limitează mandatul unui prim-ministru la cel mult 8 ani, îndeplinind astfel una dintre promisiunile electorale ale premierului Péter Magyar, menită să împiedice revenirea la putere a lui Viktor Orbán.

Politicianul naționalist a condus neîntrerupt Ungaria timp de 16 ani, până la înfrângerea categorică suferită în alegerile din aprilie

Tisza a obținut o majoritate de două treimi care îi permite să modifice Constituția, amintește BBC.

Potrivit noii prevederi, niciun prim-ministru care a ocupat funcția după 1990 nu va putea exercita mai mult de două mandate, chiar dacă acestea nu sunt consecutive.

Partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán, a votat împotriva modificării. Fostul premier, reales în funcția de lider al formațiunii în weekendul trecut, a criticat dur măsura.

„Legea Orbán tocmai a fost votată. Aceasta era, evident, cea mai urgentă problemă. Dacă va fi nevoie de mine, voi fi aici”, a scris el pe Facebook.

Viktor Orbán a acuzat guvernul Tisza că se gândește deja la următorii 8 ani, deși se află la putere de doar o lună.

Datorită majorității confortabile de care dispune în Parlament, amendamentul constituțional a fost adoptat cu 135 de voturi pentru și 50 împotrivă. Pentru a intra în vigoare, legea mai are nevoie doar de semnătura președintelui Tamás Sulyok.

Fostul director politic al lui Orbán, Balázs Orbán, l-a acuzat pe Magyar că „folosește puterea politică pentru a exclude un adversar politic din competiția democratică”.

Deși modificarea Constituției ar putea fi schimbată în viitor de un alt guvern care ar obține o majoritate similară, noua regulă îl afectează și pe actualul premier. Astfel, Péter Magyar nu ar putea rămâne în funcție după anul 2034.

Ajuns la putere luna trecută, el a promis desființarea unor structuri instituționale controversate create de Fidesz în cei 16 ani de guvernare.

În ultimii 4 ani, organizația Transparency International a catalogat Ungaria drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană a blocat miliarde de euro din fondurile destinate Budapestei din cauza preocupărilor legate de statul de drept, corupție și regres democratic.

Luna trecută, Comisia Europeană a acceptat deblocarea a 16,4 miliarde de euro, condiționând însă accesul la fonduri de implementarea unor reforme anticorupție care trebuie aprobate de Parlament.

Pe lângă limitarea mandatului premierului, amendamentul adoptat luni elimină și obligația existenței unei agenții independente însărcinate cu protejarea „identității constituționale” a Ungariei.

Această schimbare marchează sfârșitul activității Oficiului pentru Protecția Suveranității, instituție creată de guvernul Orbán în 2023 pentru a monitoriza presupusele influențe politice exercitate de interese străine.

Noua legislație vizează și fundațiile publice de tip „Kekva”, înființate de fostul guvern prin transferul unor active de stat, inclusiv companii și instituții de învățământ. Executivul intenționează fie să readucă aceste active în proprietatea statului, fie să reducă finanțarea unor instituții precum colegiul vocațional Mathias Corvinus Collegium (MCC), considerat apropiat de Fidesz și condus de Balázs Orbán.

Marți, Parlamentul ungar a continuat dezbaterea altor modificări legislative necesare pentru deblocarea fondurilor europene, inclusiv întărirea atribuțiilor Autorității pentru Integritate, instituția însărcinată cu combaterea corupției.

Totodată, legislativul a comemorat aniversarea execuției liderilor Revoluției ungare din 1956 împotriva dominației sovietice. Premierul Péter Magyar i-a menționat nominal pe cei șase conducători executați, inclusiv pe fostul prim-ministru Imre Nagy, iar parlamentarii au marcat și data reînhumării acestora în 1989.

În timpul ședinței, Balázs Orbán l-a acuzat pe premier că reformele promovate de guvern pun în pericol viitorul a mii de studenți ungari, ceea ce a provocat un schimb tensionat de replici în Parlament.

Péter Magyar a declarat că, în luna octombrie, Ungaria va marca 70 de ani de la Revoluția din 1956, într-un moment în care țara „a întors o nouă pagină a istoriei sale” și a devenit parte a „lumii libere”.