Negociatorii americani și iranieni urmează să se întâlnească în Oman pentru discuții directe, vineri, în contextul unei crize care a alimentat temerile despre o confruntare militară între cele două țări.

BBC News notează că discuțiile vin după consolidarea prezenței militare a SUA în Orientul Mijlociu, ca reacție la reprimarea violentă de către regimul iranian a protestelor antiguvernamentale la nivel național, luna trecută - evenimente despre care organizațiile pentru drepturile omului spun că s-au soldat cu mii de morți.

Incertitudinile legate de locație și de amploarea temelor de discuție au amenințat negocierile, parte a unui efort diplomatic al mediatorilor regionali de a reduce tensiunile.

Pozițiile celor două părți rămân însă îndepărtate. Speranța este că, dacă vor avea succes, discuțiile ar putea deschide calea către un cadru de negocieri mai amplu.

SUA cer Iranului să își înghețe programul nuclear și să renunțe la stocul de uraniu îmbogățit. Washingtonul a transmis că pe agenda discuțiilor ar trebui să se afle și programul balistic al Iranului, sprijinul acordat de Teheran grupărilor armate din regiune, precum și nerespectarea drepturilor omului.

Republica islamică a anunțat însă că discuțiile vor fi limitate strict la programul său nuclear, fiind neclar dacă aceste diferențe de poziție au fost depășite.

În ultimele săptămâni, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu bombardarea Iranului dacă nu se ajunge la un acord. SUA au trimis mii de militari și ceea ce liderul de la Casa Albă a numit o „armadă” în regiune, inclusiv un portavion, alte nave de război și avioane de luptă.

Iranul a promis că va răspunde cu forță unui eventual atac, amenințând că va lovi active militare americane din Orientul Mijlociu și Israelul.

Delegația iraniană va fi condusă de ministrul de Externe, Abbas Araghchi, care a declarat săptămâna trecută că forțele armate ale țării sunt „cu degetul pe trăgaci”. Partea americană va fi reprezentată de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner.

Aceasta va fi prima întâlnire dintre oficiali americani și iranieni de la războiul dintre Israel și Iran din iunie anul trecut, când SUA au bombardat cele trei principale facilități nucleare ale Iranului.

Teheranul susține că activitatea de îmbogățire a uraniului a fost oprită după atacuri.

Pentru liderii iranieni aflați sub presiune, discuțiile ar putea reprezenta ultima șansă de a evita o acțiune militară a SUA, care ar putea destabiliza și mai mult regimul, despre care analiștii spun că se află în cea mai slabă poziție de la venirea la putere, după Revoluția Islamică din 1979.

Amenințările lui Donald Trump au venit pe fondul reprimării brutale de către forțele de securitate iraniene a unor demonstrații de amploare, declanșate de agravarea crizei economice.

Agenția Human Rights Activists News, cu sediul la Washington, susține că a confirmat cel puțin 6.883 de decese, avertizând că numărul real ar putea fi mult mai mare, iar peste 50.000 de persoane ar fi fost arestate.

Criza actuală readuce în prim-plan disputa de lungă durată privind programul nuclear al Iranului. De decenii, Teheranul afirmă că acesta are scopuri pașnice, în timp ce SUA și Israelul acuză că ar fi parte a unui efort de dezvoltare a unei arme nucleare.

Iranul susține că are dreptul să îmbogățească uraniu pe teritoriul său și respinge solicitările ca stocul de uraniu puternic îmbogățit - aproximativ 400 kilograme - să fie transferat într-o țară terță.

Oficiali iranieni au sugerat că ar fi deschiși la concesii, inclusiv crearea unui consorțiu regional pentru îmbogățirea uraniului, propunere avansată în discuțiile cu SUA care s-au prăbușit anul trecut, odată cu declanșarea războiului de către Israel.

În același timp, Iranul afirmă că cererile de limitare a programului balistic și de încetare a sprijinului pentru grupări aliate din regiune - alianță pe care Teheranul o numește „Axa Rezistenței”, care include Hamas în Gaza, miliții din Irak, Hezbollah în Liban și rebelii houthi din Yemen - sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare a suveranității sale.

Marți, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că i-a cerut șefului diplomației să „urmeze negocieri corecte și echitabile” cu SUA, „dacă există un cadru favorabil”.

Iranul este de așteptat să ceară ridicarea sancțiunilor care i-au afectat grav economia. Oponenții regimului spun că orice relaxare a sancțiunilor ar oferi o gură de oxigen conducerii clericale.

Pentru SUA, întâlnirea ar putea oferi, în funcție de rezultat, o cale de ieșire din escaladarea amenințărilor militare lansate de Trump.

Statele din regiune se tem că o lovitură americană ar putea declanșa un conflict mai larg sau haos pe termen lung în Iran și avertizează că puterea aeriană, de una singură, nu va putea înlătura conducerea de la Teheran.

Întrebat dacă liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ar trebui să fie îngrijorat, Donald Trump a declarat miercuri pentru NBC News: „Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat. Da, ar trebui.”

Secretarul de stat american a afirmat că discuțiile trebuie să depășească tema nucleară pentru a se ajunge la „ceva semnificativ”.

„Nu sunt sigur că poți ajunge la un acord cu acești oameni, dar vom încerca să vedem. Nu vedem niciun rău în a încerca să aflăm dacă se poate face ceva”, a spus Marco Rubio.

Negocierile, inițial programate la Istanbul, sunt parte a unui demers coordonat de Egipt, Turcia și Qatar pentru detensionarea situației.

Iranul a cerut, în ultimul moment, schimbarea locației în Oman - care a găzduit discuții și anul trecut - și ca întâlnirea să fie limitată la oficiali iranieni și americani.