Germania se confruntă cu o transformare vizibilă a peisajului său religios, pe fondul scăderii accelerate a numărului de creștini practicanți. Tot mai multe biserici rămân fără enoriași și sunt dezafectate, iar autoritățile religioase și locale caută soluții pentru reutilizarea acestor clădiri, adesea cu o valoare arhitecturală și simbolică importantă.

Fenomenul este resimțit la nivel național, relatează DW.

În prezent, puțin peste 45% dintre germani mai aparțin Bisericii Catolice sau celei Protestante, față de aproape 69% în urmă cu trei decenii. Doar în 2024, cele două mari confesiuni au pierdut peste un milion de membri, ca urmare a retragerilor din biserică sau a deceselor.

În acest context, între anii 2000 și 2024 au fost închise 611 biserici catolice, iar Biserica Protestantă estimează că alte 300–350 de lăcașuri au fost dezafectate.

De la lăcașuri de cult, la spații comerciale și culturale

În multe cazuri, bisericile dezafectate sunt vândute sau transformate. În orașul Jülich, fosta biserică catolică St. Rochus funcționează astăzi ca magazin de biciclete, păstrând însă aspectul exterior aproape neschimbat. În alte localități, foste biserici au devenit săli de box, biblioteci, librării sau restaurante.

La Düsseldorf, un fost convent al diaconeselor a fost transformat într-un hotel de patru stele, care și-a păstrat denumirea tradițională „Mutterhaus”, ca trimitere la funcția sa inițială. Astfel de reconversii sunt considerate de unii o modalitate de a salva clădirile de la degradare sau demolare.

Transformarea în locuințe, o soluție tot mai frecventă

Pe fondul crizei locuințelor, tot mai multe biserici sunt transformate în clădiri rezidențiale, inclusiv în orașe precum Berlin, Essen, Köln sau Wuppertal. Un exemplu este fosta biserică protestantă St. Luke din Essen, construită în 1961, dezafectată în 2008 și transformată ulterior în apartamente.

Locatarii spun că alegerea nu a fost una simbolică, ci practică, motivată de spațiul generos și amplasarea avantajoasă. În unele dintre aceste clădiri funcționează și cabinete medicale sau centre de fizioterapie, noile utilizări fiind percepute de unii drept o continuare a rolului social al bisericilor.

Reacții și dezbateri în comunități

Transformarea bisericilor nu este lipsită de controverse. Unii locuitori regretă dispariția clopotelor sau oprirea ceasurilor din turnurile bisericilor, considerate repere ale cartierelor.

Alții apreciază noile funcțiuni, mai ales atunci când acestea răspund unor nevoi comunitare, precum lipsa spațiilor publice sau a serviciilor sociale.

Specialiștii în patrimoniu și reprezentanți ai bisericilor subliniază că rolul acestor clădiri s-a schimbat de-a lungul istoriei. În anumite perioade, bisericile au fost folosite în scopuri strict utilitare, fără a-și pierde însă statutul de repere urbane.

Un proces în plină desfășurare

Reutilizarea bisericilor reflectă schimbări profunde în societatea germană, dar și eforturile de a integra patrimoniul religios într-un context social și economic diferit. Deși unele clădiri sunt prea degradate pentru a mai fi folosite, altele continuă să joace un rol în viața comunităților, chiar și dincolo de funcția lor religioasă inițială.

Autoritățile bisericești și urbaniștii consideră că deciziile privind viitorul acestor clădiri trebuie luate de la caz la caz, ținând cont de nevoile cartierelor și de valoarea istorică a imobilelor, într-un proces care rămâne deschis și în continuă evoluție.

Citește și: În prima sa Liturghie de Crăciun, Papa Leon condamnă „o economie distorsionată”