Pe fondul topirii accelerate a gheţii, iernile aduc tot mai puţină zăpadă pe Himalaya
Fenomenul este pus, cel puţin parţial, pe seama încălzirii globale, potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) şi altor rapoarte ştiinţifice.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 15 Ianuarie 2026, 06:18 • Actualizat: 15 Ianuarie 2026, 06:22
Munţii Himalaya primesc mult mai puţină zăpadă iarna, iar în multe zone apar dezgoliţi şi stâncoşi într-un sezon în care, în mod normal, ar trebui să fie acoperiţi de zăpadă, avertizează meteorologii. Potrivit acestora, majoritatea iernilor din ultimii cinci ani au înregistrat cantităţi de zăpadă sub media perioadei 1980–2020.
Creşterea temperaturilor face ca puţina zăpadă care cade să se topească foarte rapid, iar în zonele situate la altitudini mai joase se înregistrează tot mai des ploi în loc de ninsori. Fenomenul este pus, cel puţin parţial, pe seama încălzirii globale, potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) şi altor rapoarte ştiinţifice.
Studiile arată că, în prezent, în multe regiuni din Himalaya se manifestă aşa-numita „secetă de zăpadă” pe timpul iernii. Topirea accelerată a gheţarilor, cauzată de încălzirea globală, reprezintă de mult timp o criză majoră pentru statele himalayene din India şi pentru alte ţări din regiune, iar scăderea ninsorilor de iarnă agravează situaţia, spun experţii citaţi de BBC News.
Reducerea stratului de gheaţă şi zăpadă nu va schimba doar aspectul munţilor, ci va afecta viaţa a sute de milioane de oameni şi numeroase ecosisteme.
Primăvara, zăpada acumulată iarna se topeşte şi alimentează sistemele de râuri, această apă fiind esenţială pentru consumul populaţiei, irigaţii şi producţia de energie hidroelectrică.
În afară de impactul asupra resurselor de apă, scăderea precipitaţiilor de iarnă – ploi în zonele joase şi ninsori la munte – creşte riscul de incendii forestiere, din cauza condiţiilor tot mai uscate. Totodată, dispariţia gheţarilor şi reducerea stratului de zăpadă destabilizează munţii, deoarece gheaţa şi zăpada acţionează ca un „liant” natural. Prăbuşiri de stânci, alunecări de teren, revărsări ale lacurilor glaciare şi curgeri de resturi devastatoare devin deja tot mai frecvente.
Departamentul Meteorologic al Indiei a înregistrat lipsa aproape totală a precipitaţiilor – ploi şi ninsori – în mare parte din nordul ţării în luna decembrie. Experții estimează că, între ianuarie şi martie, multe regiuni din nord-vestul Indiei, inclusiv statele Uttarakhand şi Himachal Pradesh, precum şi teritoriile administrate federal Jammu şi Kashmir şi Ladakh, vor avea cu până la 86% mai puţine precipitaţii faţă de media multianuală.
Media multianuală (LPA) reprezintă cantitatea de precipitaţii sau zăpadă înregistrată într-o regiune pe o perioadă de 30–50 de ani şi este folosită pentru a clasifica vremea ca normală, excedentară sau deficitară. Pentru nordul Indiei, LPA în perioada 1971–2020 a fost de 184,3 milimetri.
Meteorologii subliniază că scăderea accentuată a precipitaţiilor nu este un fenomen izolat. „Există dovezi solide, din mai multe seturi de date, că precipitaţiile de iarnă din Himalaya sunt într-adevăr în scădere”, a declarat Kieran Hunt, cercetător principal în meteorologie tropicală la Universitatea din Reading, Marea Britanie.
Un studiu publicat în 2025, bazat pe 4 seturi de date din perioada 1980–2021, arată o diminuare a precipitaţiilor în vestul şi o parte din centrul Himalayei.
La rândul său, Hemant Singh, cercetător la Institutul Indian de Tehnologie din Jammu, arată că ninsorile din nord-vestul Himalayei au scăzut cu 25% în ultimii 5 ani, comparativ cu media ultimelor patru decenii (1980–2020).
Şi Nepalul, unde se află Himalaya centrală, se confruntă cu o reducere semnificativă a precipitaţiilor de iarnă. „Nepalul nu a mai înregistrat ploi din octombrie, iar restul iernii pare să rămână în mare parte uscat. Aceasta a fost situaţia, în linii mari, în toate iernile din ultimii cinci ani”, spune Binod Pokharel, conferenţiar de meteorologie la Universitatea Tribhuvan din Kathmandu.
Specialiştii precizează însă că, în unele ierni recente, au existat ninsori abundente, dar acestea au fost evenimente izolate şi extreme, nu precipitaţii distribuite uniform, aşa cum se întâmpla în trecut.
O altă metodă de evaluare a scăderii ninsorilor este măsurarea cantităţii de zăpadă acumulată şi a duratei în care aceasta rămâne pe sol fără să se topească, fenomen cunoscut sub numele de „persistenţa zăpezii”. Iarna 2024–2025 a înregistrat un minim al ultimilor 23 de ani, cu o persistenţă a zăpezii cu aproape 24% sub nivelul normal, potrivit unui raport al Centrului Internaţional pentru Dezvoltare Integrată a Regiunilor Montane (ICIMOD).
Raportul arată că patru din ultimele cinci ierni, între 2020 şi 2025, au avut o persistenţă a zăpezii sub normal în regiunea Hindu Kush – Himalaya. „Acest lucru este, în general, în concordanţă cu scăderea precipitaţiilor de iarnă şi a ninsorilor în părţi semnificative ale regiunii”, a explicat Sravan Shrestha, specialist ICIMOD în teledetecţie şi geoinformaţie.
Un studiu publicat în 2025 de Hemant Singh arată că regiunea Himalaya se confruntă tot mai des cu secete de zăpadă, în special la altitudini cuprinse între 3.000 şi 6.000 de metri. Potrivit ICIMOD, topirea zăpezii contribuie, în medie, cu aproximativ un sfert din debitul anual total al celor 12 mari bazine hidrografice din regiune, iar variaţiile sezoniere ale persistenţei zăpezii afectează securitatea apei pentru aproape două miliarde de oameni.
Cei mai mulți dintre meteorologi indică slăbirea perturbaţiilor vestice – sisteme de presiune joasă din zona Mediteranei, care aduc aer rece – drept una dintre principalele cauze ale reducerii precipitaţiilor de iarnă în nordul Indiei, Pakistan şi Nepal. În trecut, aceste perturbaţii aduceau ploi şi ninsori importante, benefice atât pentru agricultură, cât şi pentru refacerea stratului de zăpadă din munţi.
Studiile sunt însă neconcludente: unele indică modificări ale acestor perturbaţii, în timp ce altele nu găsesc schimbări semnificative. „Ştim totuşi că modificarea precipitaţiilor de iarnă este legată de perturbaţiile vestice, deoarece ele sunt responsabile pentru cea mai mare parte a precipitaţiilor din Himalaya”, explică Hunt. „Credem că se întâmplă două lucruri: aceste sisteme devin mai slabe şi, posibil, se deplasează uşor mai spre nord, ceea ce le reduce capacitatea de a prelua umezeală din Marea Arabiei şi, implicit, de a genera precipitaţii consistente.”
Departamentul Meteorologic al Indiei a calificat perturbaţia vestică resimţită în această iarnă drept „slabă”, întrucât a generat doar cantităţi nesemnificative de ploi şi ninsori.
Cauzele exacte ale scăderii precipitaţiilor de iarnă vor fi probabil clarificate în timp. Cert este însă că regiunea Himalaya se confruntă cu o problemă dublă: pe de o parte, pierderea rapidă a gheţarilor şi câmpurilor de gheaţă, iar pe de altă parte, reducerea ninsorilor. Această combinaţie, avertizează experţii, va avea consecinţe majore pe termen lung.
Citește și: Recomandările IGSU pentru nopțile geroase













