Au loc 39 de percheziţii, miercuri, în Bucureşti şi judeţele Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Prahova şi Vrancea, la locuinţele unor persoane şi la sedii şi puncte de lucru ale unor firme implicate într-un mecanism fraudulos de decontări ilegale de medicamente pentru pacienți cu boli grave.

Potrivit Direcției de Investigare a Criminalităţii Economice, care efectuează perchezițiile, în acest caz sunt implicaţi medici şi farmacişti, iar infracţiunile vizate sunt de evaziune fiscală, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, comercializarea de produse alterate şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Infracțiunile, desfășurate începând din 2022

Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, începând cu anul 2022, persoanele implicate au operaţionalizat un mecanism ilicit în domeniul decontării de medicamente cu preţuri ridicate, destinate tratării de boli grave din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, iar acestea ar fi avut roluri foarte bine definite în economia activităţilor derulate, respectiv:

• persoane care cumpără medicamente şi/sau prescripţii medicale de la pacienţi;
• persoane care au rolul de a prelua/preda prescripţii medicale şi medicamente de la/către anumiţi medici şi unităţi farmaceutice;
• medici care emit prescripţii pentru medicamentele amintite şi/sau valorifică unele medicamente decomisionate;
• personal din cadrul unităţilor farmaceutice, de regulă farmacişti sau asistenţi farmacişti, care este angrenat în circuitul ilicit, din Bucureşti şi din judeţele Constanţa şi Călăraşi;
• persoane prin intermediul cărora se reintroduc în circuitul comercial medicamentele obţinute prin mijloace frauduloase, preponderent în spaţiul UE, dar şi în ţară.

Mecanismul decontărilor ilegale, împărțit în mai multe etape

Conform IGPR, mecanismul folosit pentru decontările ilegale a presupus parcurgerea mai multor etape. Una dintre acestea a fost cumpărarea de medicamente de la pacienți - identificarea şi convingerea pacienţilor care ar beneficia de tratament medical şi care ar fi intrat în posesia medicamentelor în baza unor prescripţii medicale eliberate de medicii curanţi, toţi aceşti paşi fiind parcurşi în mod legal, dar erau vizate persoane cu posibilităţi materiale foarte reduse, fiind dispuse să îşi vândă medicamentele către intermediari

„Exemplu - cel mai bine vândut medicament la nivel mondial, cu un preţ de referinţă de aproximativ 4.000 de lei, ar fi fost primit în mod gratuit de pacient şi vândut către intermediar cu preţuri ce variază între 200 şi 500 de lei”, potrivit IGPR.

Medicamentele în cauză ar fi decomisionate din unităţile farmaceutice ca fiind eliberate către pacient şi nu pot fi introduse în circuitul legal de distribuţie deoarece o eventuală scanare a codului unic ar genera alerte în sistemul de verificare.

Următoarea etapă a mecanismului a fost reprezentată de plasarea medicamentelor procurate la cabinete medicale - înmânarea medicamentelor către medic ori asistentul medical, intermediarii primind, în schimb, prescripţii medicale eliberate pentru aceleaşi medicamente, pe numele unor pacienţi care ar avea dreptul legal la tratament.

În momentul în care aceşti pacienţi s-ar fi prezentat la medic ar fi primit medicamentele pe care intermediarii le-ar fi cumpărat de la pacienţii menţionaţi anterior, fără a intra în posesia prescripţiei medicale.

Astfel, intermediarii ar fi realizat o tranzacţie extrem de avantajoasă din punct de vedere mercantil, în sensul că ar fi oferit medicamente pe care le-ar fi cumpărat cu maxim 500 de lei pe bucată şi ar fi primit prescripţii medicale pentru medicamente cu o valoare de aproximativ 4.000 de lei pe bucată.

După încheierea acestei etape, intermediarii ar fi procurat o prescripţie medicală pe care ar fi folosit-o în cea de-a treia etapă, reprezentată de:

• Ridicarea de medicamente din farmacii. În această etapă, intermediarii s-ar fi deplasat la farmaciile agreate, unde ar fi prezentat prescripţia medicală obţinută prin procedeul descris şi farmacistul i-ar fi înmânat medicamentele. Poliţia subliniază că farmacistul nu decomisionează medicamentul din sistemul de verificare şi o eventuală scanare a codului unic nu ar prezenta nicio alertă.
• Introducerea în circuitul legal - medicamentele ar fi fost vândute de intermediari către administratorii unor societăţi autorizate să comercializeze medicamente, la un preţ de aproximativ 50% din valoarea de piaţă şi aceştia ar fi simulat operaţiunea de vânzare-cumpărare prin entităţi pe care le-ar controla, precum companii din Bulgaria.
• Plasarea pe piaţa legală, mai ales în spaţiul comunitar - vânzarea medicamentelor, de către societăţile precizate anterior, pentru care există o cerere permanentă şi pentru care plata contravalorii s-ar face imediat şi, uneori, chiar anticipat, mai ales către importatori din Uniunea Europeană, preponderent din Germania, unde medicamentele ar fi verificate nu ar fi generat alerte, apoi ar fi fost reambalate conform standardelor naţionale din ţările respective şi ar fi primit un alt cod unic de verificare.

Citește și: Ministrul Sănătății a trimis Corpul de Control la Floreasca: Este inacceptabil, inadmisibil, ca în România anului 2025 un pacient să sufere de durere strigând după ajutor