La Monumentul Eroilor din capitala Poloniei au fost depuse coroane și flori, sâmbătă, pentru a marca împlinirea a 82 de ani de la Revolta din Ghetoul Varșoviei.

În zilele noastre, narcisa galbenă a devenit un simbol al comemorării, relatează Euronews.

Izbucnită în 1943, aceasta a fost cea mai mare revoltă armată a evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe 19 aprilie, un grup de tineri conduși de Mordechai Anielewicz a opus rezistență și a luptat împotriva trupelor naziste care intraseră în ghetou pentru a deporta locuitorii către lagărele de concentrare.

Într-un interviu acordat Euronews, coordonatoarea Campaniei Narciselor derulată de Muzeul Istoriei Evreilor Polonezi POLIN a vorbit despre importanța comemorării de astăzi.

„Insurgenții știau că nu au nicio șansă împotriva mașinăriei de exterminare reprezentate de germani. A fost o luptă pentru demnitate, pentru o moarte demnă, fără nicio speranță de victorie,” a spus Zofia Bojańczyk.

Deși revolta era sortită eșecului, insurgenții au avut unele succese în primele zile.

„Această mână de evrei, tineri, slab înarmați, au reușit în special să-i surprindă pe germani,” a declarat Zofia Bojańczyk.

„Să ne amintim că suntem în 1943, războiul dura de patru ani, germanii ucideau evrei, acești tineri își văzuseră deja prietenii și familiile murind, trecuseră prin iad, prin Holocaust, iar germanii au fost complet surprinși să întâlnească rezistență din partea evreilor. Trebuia să mori cu arma în mână”, a adăugat ea.

Muzeul POLIN este dedicat comemorării eroilor din război, inclusiv Marek Edelman, ultimul lider supraviețuitor al Revoltei din Ghetoul Varșoviei.

Potrivit Zofiei Bojańczyk, „pe lângă faptul că era o figură importantă a solidarității, un medic remarcabil, Edelman a supraviețuit Holocaustului și a fost un păstrător al memoriei evreiești.”

Într-o postare pe Facebook, muzeul îl amintește astfel: „Nu avea iluzii – știa că nu vor învinge armata germană. Și totuși a luptat. Nu pentru el, ci pentru cei care nu voiau să moară pasiv. După război, vorbea despre revoltă în cuvinte simple: «Trebuia să mori cu arma în mână.» Dar lupta lui nu s-a încheiat în 1943 – de-a lungul vieții, a apărat pe cei slabi, ca medic salvând inimi și ca activist social luptând pentru demnitatea altora.”

Simbolistica narciselor

Marek Edelman, care a murit în 2009, a devenit o voce de conștiință importantă în Polonia. La fiecare aniversare a revoltei, el primea un buchet de narcise galbene de la o persoană anonimă.

„Foarte des erau narcise, pentru că e sezonul lor. Iar el punea acest buchet la monumentul eroilor ghetoului din cartierul Muranów al Varșoviei, acolo unde se află astăzi Muzeul POLIN. Împreună cu Edelman, tot mai mulți oameni au început să vină, să facă același gest al amintirii, să depună flori galbene la monument”, a povestit Zofia Bojańczyk.

Din 2013, voluntarii Muzeului POLIN împart narcise galbene din hârtie locuitorilor din Varșovia, îndemnându-i să le poarte în piept. Astfel, oamenii comemorează aniversarea revoltei și pe toți cei care au luptat în Ghetoul Varșoviei.

„Când spun «toți cei care au luptat», mă refer nu doar la insurgenții cu arme în mâini, ci și la cei care au rezistat civil. Cei care s-au ascuns în poduri, în buncăre, care au luptat pentru fiecare oră și fiecare zi în plus de viață,” a explicat Zofia Bojańczyk.

„Dar și cei care au sprijinit revolta din afara zidului ghetoului – au furnizat arme, bani, acte false și așa mai departe. A fost un întreg grup de oameni care a făcut posibil acest aparat de rezistență.”

Identitate puternică varșoviană

În 2013, baza de voluntari era redusă. Dar de atunci, peste 15.000 de voluntari au participat la campanie, distribuind peste două milioane de flori galbene.

„Acțiunea a trecut de la nivel local la unul național și chiar internațional, ajungând în numeroase țări din întreaga lume,” a subliniat Zofia Bojańczyk.

Narcisele au fost trimise în peste 30 de țări.

„Anul acesta, narcisele noastre vor ajunge tocmai din Buenos Aires până la Melbourne, în Australia,” a adăugat ea.

„Voluntarii noștri sunt în mare parte oameni fără rădăcini evreiești, dar sunt varșovieni autentici sau persoane cu o identitate puternic legată de Varșovia. Pentru ei, este istoria orașului lor. Și sunt animați de convingerea că Varșovia este un oraș cu două revolte. Adesea ne amintim, pe bună dreptate, de revolta din 1944, dar înainte de aceasta a fost și Revolta din Ghetoul Varșoviei, în 1943”, a subliniat Zofia Bojańczyk.

Empatie, ajutor, deschidere

În fiecare an, tot mai multe școli se alătură Campaniei Narciselor. Bojańczyk a spus că, în acest an, peste 6.000 de școli, biblioteci și instituții din toată Polonia s-au implicat.

„Dar ce e important e că nu e vorba doar despre istorie – despre învățarea unor date și nume. Este și o reflecție asupra unor concepte precum empatia, ajutorul, deschiderea față de ceilalți. Dacă suntem deschiși și empatici față de ceilalți, atunci ceea ce s-a întâmplat în 1943 – sau mai degrabă întreaga mașinărie care a dus la Holocaust – pur și simplu nu s-ar mai putea repeta,” a concluzionat Zofia Bojańczyk.

Citește și: Au înflorit primii bujori de stepă în Rezervaţia din Zau de Câmpie