Premierul Ilie Bolojan atrage atenția asupra unor dezechilibre structurale majore în funcționarea administrațiilor locale, rezultate din analiza comparativă a datelor financiare la nivelul statelor Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, sistemul actual este caracterizat de o dependență excesivă de bugetul central, venituri locale reduse și cheltuieli de personal care depășesc cu mult resursele proprii ale autorităților locale.

Dependență masivă de bugetul de stat

Datele analizate de Guvern arată că administrațiile locale se bazează covârșitor pe transferurile de la bugetul de stat:

• Venituri din transferuri: 7,43% din PIB
• Venituri proprii: doar 1,51% din PIB

Astfel, 83,1% din bugetele locale provin din transferuri, în timp ce media europeană este de 51,1%. Această dependență ridicată limitează autonomia locală și creează presiune constantă asupra bugetului național.

Taxe locale mult sub media europeană

România se situează la coada clasamentului european în privința veniturilor din taxe și impozite locale:

• România: 0,74% din PIB
• Media UE: 3,68% din PIB

În cazul taxelor pe proprietate, diferența este și mai evidentă:

• România: 0,55% din PIB
• UE: 1,85% din PIB

Potrivit premierului, nivelul scăzut este cauzat de o bază fiscală restrânsă, numeroase excepții, taxe reduse și probleme de colectare. În acest context, presiunea bugetară este transferată aproape integral către statul central.

Salarii mai mari decât veniturile proprii

Un alt dezechilibru major îl reprezintă cheltuielile cu personalul din administrațiile locale:

• România: cheltuieli salariale de 3,07% din PIB
• Venituri locale proprii: 0,74% din PIB

Prin comparație, în Uniunea Europeană:

• cheltuielile salariale: 3,59% din PIB
• venituri locale: 3,68% din PIB

Cu alte cuvinte, în timp ce în UE salariile sunt acoperite aproape integral din resurse proprii, în România acestea depășesc de peste trei ori veniturile locale, fiind susținute din fonduri centrale.

Investiții mari, dar dependente de stat

România înregistrează cel mai ridicat nivel al investițiilor locale din Uniunea Europeană:

• România: 2,98% din PIB
• Media UE: 1,56% din PIB

Însă aceste investiții sunt realizate în principal prin programe guvernamentale, precum „Anghel Saligny”, și din fonduri europene.

Raportat la veniturile proprii ale administrațiilor locale (1,51% din PIB), nivelul investițiilor este aproape dublu, ceea ce indică o dependență structurală de finanțarea centrală.

Totodată, premierul subliniază existența unor discrepanțe majore între localități: municipiile mari și zonele cu activitate economică solidă se descurcă mai bine, în timp ce multe localități mici se confruntă cu dezechilibre accentuate.

Reforma administrației

În acest context, pachetul de reformă în administrația publică promovat de Guvern urmărește corectarea acestor vulnerabilități structurale.

Printre obiectivele principale se numără creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile supradimensionate, redirecționarea economiilor către servicii publice mai bune, stimularea dezvoltării economice locale, descentralizarea unor competențe și încurajarea performanței administrative.

„Reforma este necesară pentru a avea o administrație mai eficientă, mai responsabilă și mai aproape de cetățeni”, a transmis premierul Ilie Bolojan, subliniind că fără corectarea acestor dezechilibre, sustenabilitatea finanțelor locale va rămâne o problemă majoră.

Citește și: "Motorul principal de creștere în 2026 va fi reprezentat de investițiile publice"