Premierul Ilie Bolojan și guvernul său de coaliție și-au asumat răspunderea în Parlament, luni seară, pe noile propuneri legislative pentru reducerea deficitului bugetar.

Şeful executivului a prezentat pe scurt argumentele pentru cele 5 inţiative de reformă care vizează pensionarea magistraţilor, sănătate, guvernanţa corporativă a întreplinderilor de stat, organizarea unor agenţii de stat şi fiscalitate.

! Articolul a fost actualizat cu declarații suplimentare

"Unul dintre obiectivele pe care le-am anunțat, la preluarea mandatului, a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. Angajăm, astăzi, răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantoma. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecti sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite de paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime din trei au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei", a spus șeful executivului.

"Nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie", a adăugat el.

Premierul a declarat în faţa Parlamentului, că măsurile pentru reducerea deficitului bugetar şi recâştigarea încrederii internaţionale reprezintă începutul „reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect faţă de cetăţeni”.

În opinia sa, România plăteşte în prezent „preţul anilor de cheltuieli excesive şi investiţii pornite fără acoperire financiară”.

Cât privește reforma pensiilor magistraților, Ilie Bolojan spune că aceasta urmărește să obțină echitatea și încrederea românilor în sistemul de justiție.

De la 100% din ultima remunerație netă, cuantumul pensiei pentru procurori și judecători este plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună: „Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaționale sau Constituției”, a punctat premierul.

Potrivit lui Ilie Bolojan, investițiile făcute în sistemul sanitar nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale acordate pacienților.

„Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a subliniat șeful Guvernului.

Ilie Bolojan a explicat nevoia reformării Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) şi Autorității Naționale de Comunicații (ANCOM).

Numărul angajaților din cele 3 instituții va scădea, iar salariile vor fi reduse.

"Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară", a explicat el.

După asumarea răspunderii, în termen de 3 zile se pot depune eventuale moţiuni de cenzură la adresa Guvernului.

Dacă nu sunt iniţiate astfel de demersuri sau dacă moţiunile nu obţin un vot majoritar în Parlament, legile se consideră adoptate.

Din opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunţat că intenţionează să depună patru moţiuni de cenzură, deoarece parlamentarii formaţiunii susţin doar unul dintre cele cinci proiecte, cel care prevede creşterea vârstei de pensionare şi scăderea cuantumului pensiei pentru magistraţi.

Declarațiile premierului Ilie Bolojan, consemnate de agenția de monitorizare Rador Radio România

"Domnilor preşedinţi, stimaţi membri ai Parlamentului, doamnelor şi domnilor, în urmă cu o lună şi jumătate am trecut, cu sprijinul Parlamentului, primul pachet de măsuri destinat reducerea deficitului bugetar şi prestabilirii încrederii internaţionale în economia României. Acesta a inclus măsuri nepopulare, dar necesare, pe care le-a avut de suportat întreaga ţară. Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi încredere, pentru că au înţeles situaţia în care ne aflăm şi nevoia unor măsuri radicale rapide. Aşa cum am mai spus, în situaţii excepţionale, e necesar să venim cu măsuri excepţionale. Plătim astăzi preţul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realităţile bugetare, nu ne-am încasat veniturile, am cheltuit prea mult şi am început investiţii fără să avem fonduri, să le terminăm. N-am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii, sau, în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleşii locali, să mulţumim activul de partid. Dar tot această clasă politică este chemată azi să dovedească faptul că a învăţat lecţia primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenţii cu performanţa. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte şi au făcut cheltuieli azi fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri, dar nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie.

Aş vrea să vă prezint foarte pe scurt tabloul funcţionării statului nostru, care astăzi este în multe locuri plin de nedreptăţi. Avem în multe locuri privilegii, special excepţii risipă şi sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. În multe locuri, unii îşi angajează rudele, alţii îşi măresc indemnizaţiile, alţii fac raportări false ca să încaseze mai mult. Şi atunci eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri? Eu zic că nu!

De aceea vă rog să susţineţi întregul pachet de reforme şi toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului. Atunci când am pornit întregul de mers am spus că avem 3 direcţii de principiu - ordine în finanţele ţării noastre, buna guvernare şi respectul pentru cetăţeni. Acestea rămân reperele noastre. Vreau să le mulţumesc colegilor mei de cabinet care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniştrilor, indiferent de culoarea politică./avladucu/
Ştiu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipă şi privilegii, taie sinecuri şi aduce respect pentru oameni şi dreptate. Într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să uşurăm povara fiscală asupra oamenilor, fără a dezechilibra din nou economia, o vom face. Eu cred că undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reuşit o corecţie de curs. De acolo există perspective de creştere. Un lucru nu îl voi schimba însă. Voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizezi realitatea, nu voi vinde iluzii şi speranţe deşarte. Atâta timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din cabinet şi al dumneavoastră la nivel de parlament, voi merge înainte cu încredere în ţara noastră şi în viitorul ei.

Doamnelor şi domnilor, primul proiect pentru care ne angajăm răspunderea priveşte reforma pensiilor magistraţilor. Trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistraţi, înţelegem contribuţia lor majoră în societate, dar în acelaşi timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistraţii români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani, o pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei. Am văzut protestele magistraţilor şi vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraţilor, ci o lege pentru echitate şi pentru încrederea în justiţie. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuţie. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate şi cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat!"

"Proiectul cu care vin azi în faţa Parlamentului are mai multe obiective. Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanţa companiilor şi mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai Consiliului de Administraţie vor primi o indemnizaţie lunară egală cu maximum două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanţi şi îndeplinesc toate criteriile de performanţă vor putea primi maximum încă două indemnizaţii ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an şi doar în funcţie de situaţiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizaţii. A doua măsură, indicatori reali de performanţă şi plafonarea beneficiilor. De acum înainte, cel puţin jumătate din indicatorii de performanţă vor fi financiari şi vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiţii realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de şedinţe ţinute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele şedinţe. Am plafonat diurnele, sporurile, maşinile de serviciu şi alte beneficii, care în unele cazuri erau folosite abuziv şi discreţionar ca supliment de venit.
A treia măsură: Consiliile de Administraţie vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. Până acum, numărul maxim posibil de membri într-un Consiliu de Administraţie era şapte. La regiile autonome vor rămâne trei. La societăţile cu sistem dualist, Consiliile de Supraveghere vor fi între trei şi cinci membri, iar în companiile mari, companiile de administraţie, tot de trei-cinci membri. Mai puţini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecţia se va face prin firme de recrutare cu experienţă crescută, care au capacitatea de a atrage profesionişti. De asemenea, un funcţionar public va putea fi parte dintr-un singur Consiliu de Administraţie. A patra măsură. Putere mai mare pentru agenţia guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice şi performanţele lor. Agenţia pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecţie, va veghea ca indicatorii de performanţă să fie stabiliţi corect şi să fie respectaţi. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiţi îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari"

"Guvernul României îşi angajează răspunderea în faţa parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe, cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii. Din păcate, aceste autorităţi de reglementare şi control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial şi, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realităţile economice din această ţară. Acest proiect de lege pune ordine şi introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităţilor autonome, ASF, ANRE şi ANCOM, astfel: în primul rând, o propunere de reducere de personal. Se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate şi cu 30% cel al posturilor de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparaţie cu cel de specialitate. În al doilea rând, se propune restructurarea organigramelor. Noile structuri trebuie să respecte reguli clare, compartimente care nu pot depăşi 20% din totalul posturilor, nu mai pot fi create funcţii fără corespondent în clasificarea ocupaţiilor din România şi se vor elimina suprapunerile de atribuţii. În al treilea rând, nivelul remuneraţiilor. Reducem cu 30% salariile pentru tot personalul şi indemnizaţia conducerii. Dacă le cerem cetăţenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menţinem în paralel conduceri care câştigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului. De asemenea, limităm bonusurile pe care şi le pot acorda conducerile. Maxim de două ori indemnizaţia brută lunară pentru funcţia de ministru. Pentru următorii ani, aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situaţia în care conducerea îşi dădea singură prime, fără limite, chiar şi în perioade în care companiile din piaţe pe care le supravegheau dădeau faliment, cu urmări majore asupra consumatorilor. Nu în ultimul rând, introducem transparenţa. Legea prevede obligaţia ca organigramele şi nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituţiilor. Este un gest de respect faţă de români şi un exerciţiu de responsabilitate. Aceste măsuri întăresc autorităţile de reglamentare şi control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locuri unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegii. Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficienţă şi integritate"