Într-un interviu acordat Radio România Actualități, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre situația economică și bugetară actuală.

Potrivit estimărilor Ministerului de Finanțe, România va avea un deficit de aproape 30 de miliarde de euro, echivalentul a 150 de miliarde de lei.

"Ceea ce trebuie să înțeleagă ascultătorii este că România cheltuie în fiecare an cu 25% mai mulți bani decât încasează. Într-o traducere și mai plastică, cam fondul total de salarii în sectorul public din România se ridică la aproximativ 150 de miliarde de lei într-un an, deci dacă România lucrează în condiții normale, face aceleași investiții, pe care le-a făcut până acum, se comportă la fel, dacă nu ia împrumutul pe care îl ia în fiecare an, practic nu poate plăti niciun salariu în sectorul public. Deci deficitul bugetar este foarte mare, iar dobânzile pentru banii pe care-i împrumută România an de an, cresc în fiecare an - gândiți-vă că anul acesta se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, deci aproximativ 55 de miliarde de lei, iar anul viitor, pentru că și anul acesta s-au luat credite și, indiferent ce guvern este, și anul viitor vor trebui luate creditele, pentru că nu poți recupera asemenea diferențe între cheltuieli și venituri într-un an, îți trebuie un număr de ani să ajungi la o valoare rezonabilă, anul viitor, din păcate, dobânzile pe care le va plăti România se vor apropia de 3% din Produsul Intern Brut.

Deci sunt niște dobânzi foarte mari și dacă nu ne corectăm cheltuielile, în sensul să le scădem, dacă nu ne încasăm veniturile, cele pe care le-am stabilit, și trebuie să le încasăm, și dacă nu ne calculăm investițiile în așa fel încât să existe un calcul cât mai corect, adică lucrăm atât cât ne putem permite și celelalte le prioritizăm și le eșalonăm, în anii următori, spațiul fiscal pe care îl are fiecare guvern care va fi, indiferent cineva fi, va fi tot mai mic și, practic, vom fi un fel de agenție de plăți care va plăti dobânzi, dar nu va mai fi un spațiu pentru dezvoltare, pentru a crea condiții, în fel încât tinerii care își fac un rost în România să aibă o viață mai bună. Și asta este o miză importantă, să ne reducem deficitele și să direcționăm banii care sunt economisiți, nu să plătim dobânzi, ci să îi ducem în dezvoltare, să avem servicii de sănătate sau de educație mai bună. Asta este o miză importantă și nu este o situație comodă cea în care suntem, pentru că am cheltuit mai mult decât ne-am putut permite ani de zile, nu ne-am încasat veniturile și, în același timp, am contractat lucrări de investiții într-un cuantum atât de mare, încât nu le mai putem duce", a explicat premierul la RRA.

Tăierea risipei și plafonarea cheltuielilor locale

Păstrarea ratingului suveran a fost posibilă, consideră Ilie Bolojan, datorită primului pachet de măsuri adoptat în iulie, care a evitat suspendarea fondurilor europene.

România mai are de absorbit aproape 13 miliarde de euro din PNRR până în toamna lui 2026. „Investițiile mari depind de acești bani”, a punctat premierul.

Pentru a ține sub control situația bugetară pe final de an, Guvernul a plafonat cheltuielile autorităților locale la media primul semestru.

Premierul a anunțat că pachetul pentru administrația locală va fi promovat prin angajarea răspunderii și include reduceri reale de personal acolo unde aparatul este supradimensionat.

„Nu fac pseudo-reforme prin desființarea posturilor vacante”, a instat Ilie Bolojan.

Premierul insistă pe descentralizare și autonomie sporită.

Spre exemplu, primăriile vor putea autoriza sau interzice jocurile de noroc, stabili zone dedicate pentru funcționarea acestora și să instituie taxe speciale. De asemenea, accesul va fi mai mare la activele nefolosite ale statului și trebuie întărită colectarea impozitelor locale.

Premierul estimează economii de cel puțin 2 miliarde de lei, nu doar din salarii, ci și din reducerea costurilor conexe (spații, telefoane, birocrație).

Tăierea sporurilor umflate și personal calculat corect în administrația centrală

La nivel central, Guvernul a tăiat fondurile de salarii acolo unde „din două sporuri s-au dublat salariile”, așa cum este situația Ministerului Fondurilor Europene.

Potrivit premierului, se vor face ajustări de personal pe baza nevoilor reale ale fiecărui minister.

Obiectul va fi o salarizare mai unitară și legată de performanță, în special în domeniul sanitar.

2026, fără noi creșteri de taxe

Nivelul taxării a fost adus mai aproape de media regională, însă Guvernul mizează și pe închiderea portițelor de evaziune. Un al doilea pachet antifraudă este la CCR.

Schița proiectului de buget pe 2026 nu prevede noi majorări de taxe peste cele deja stabilite pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie.

Cât privește creșterea salariului minim, premierul consideră că o asemenea decizie ar produce efecte în cascadă și ar contrazice plafonarea decisă pentru sectorul public.