Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit în Ungaria, sfidând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), la invitația aliatului său fidel, Viktor Orban.

„Bun venit la Budapesta!”, a scris pe Facebook ministrul Apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, care l-a întâmpinat pe liderul statului evreu în plină noapte, pe pista aeroportului din Budapesta.

AFP notează că este prima sa vizită în Europa de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023.

După onorurile militare la Palatul Prezidențial, Benjamin Netanyahu urmează să fie primit dimineață de omologul său maghiar, pentru discuții urmate de o conferință de presă programată la orele prânzului.

Scopul acestei vizite este de a obține pentru Israel sprijinul Ungariei pentru planul președintelui american Donald Trump, care prevede preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza și expulzarea locuitorilor săi.

Totuși, vizita are în principal o semnificație simbolică.

După ce CPI a emis în noiembrie 2024 un mandat de arestare pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, Benjamin Netanyahu a călătorit în SUA, dar nu a mai vizitat până acum un stat parte al jurisdicției de la Haga.

„Scopul său final este să își recapete libertatea de a călători oriunde dorește”, a declarat pentru AFP Moshe Klughaft, consultant și fost consilier al premierului.

Prin această vizită „într-o țară unde nu riscă să fie arestat, Netanyahu deschide calea pentru normalizarea viitoarelor sale călătorii”, posibil inclusiv în Germania, unde viitorul cancelar Friedrich Merz a garantat că îl va putea primi fără probleme.

"Obligație legală"

Viktor Orban l-a invitat pe Bejnamin Netanyahu imediat după anunțul CPI, declarându-se „șocat de această decizie rușinoasă”. În replică, premierul israelian a lăudat „claritatea morală” a Ungariei.

Contactată de AFP, Curtea Penală Internațională a reamintit „obligația legală” a Budapestei și „responsabilitatea față de celelalte state parte” de a executa deciziile instanței.

„Dacă un stat are îngrijorări cu privire la cooperarea sa cu Curtea, poate consulta instituția”, a explicat purtătorul de cuvânt Fadi El Abdallah. „Dar nu este de competența lor să decidă unilateral validitatea deciziilor juridice ale CPI”, a adăugat el.

Ungaria ar putea merge și mai departe, anunțându-și retragerea din Curte, potrivit Radio Free Europe, care citează surse diplomatice.

Deși Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, și l-a ratificat doi ani mai târziu, guvernul Orban nu a adoptat convenția asociată din motive constituționale, argumentând astfel că nu este obligat să respecte deciziile Curții.

Turbulențe interne

Fondată în 2002, CPI are în prezent 125 de membri și are rolul de a urmări penal autorii celor mai grave crime comise la nivel global, în cazurile în care statele nu au voința sau capacitatea de a o face.

Până la acest moment, doar două state au părăsit forul, anume Burundi și Filipine.

Guvernul ungar amenință de mult timp cu retragerea din CPI, considerând-o o instituție „politic părtinitoare”, iar acum pare pregătit să facă acest pas, în linie cu Donald Trump, care a impus sancțiuni Curții în februarie, calificând deciziile acesteia drept „acțiuni ilegale și nefondate împotriva Americii și a aliatului nostru apropiat, Israel”.

Benjamin Netanyahu lipsește din Ierusalim într-un moment de mari frământări interne, fiind implicat într-un conflict cu Curtea Supremă, care a suspendat decizia guvernului de a-l demite pe actualul șef al Shin Bet.

În plus, doi dintre consilierii săi sunt în prezent reținuți într-un caz denumit „Qatargate” de presa israeliană, suspectați fiind că au primit fonduri din Qatar pentru a promova interesele emiratului în Israel, în contextul în care statul arab găzduiește lideri ai Hamas și mediază negocierile dintre Israel și organizația islamistă palestiniană.

Benjamin Netanyahu a denunțat ancheta ca fiind o „vânătoare de vrăjitoare” și a fost interogat, luni, de poliție.

Vizita în Ungaria îi oferă astfel o oportunitate de a „controla agenda israeliană” pentru câteva zile, estimează Moshe Klughaft, urmând să se întoarcă duminică.

De la reluarea atacurilor israeliene, peste 300 de copii au fost uciși în Gaza. Bilanțul a fost furnizat de UNICEF.

Alți peste 600 au fost răniți.

''Cei mai mulți dintre acești copii erau strămutați și se adăposteau în corturi improvizate sau case avariate'', a adăugat organizația.

''Reluarea bombardamentelor neîncetate și generale, combinată cu blocarea completă a proviziilor pentru Fâșia Gaza de peste trei săptămâni, a expus răspunsul umanitar la constrângeri severe și pe civilii din Gaza - în special pe cei un milion de copii - la riscuri grave'', a subliniat UNICEF în comunicatul publicat luni.

De asemenea, aviația israeliană a efectuat primul atac asupra suburbiilor sudice ale capitalei libaneze Beirut, unde este fieful Hezbollah, de la intrarea în vigoare a unui armistițiu cu gruparea islamistă.

Înțelegerea a fost convenită în noiembrie 2024.

Armata israeliană a declarat că a lovit, vineri, un depozit de drone folosit de militanți, după ce a emis un avertisment de evacuare care a provocat panică.

Atacul a avut loc la câteva ore după ce două rachete au fost lansate din sudul Libanului spre nordul Israelului.

Citește și: Primarul metropolei New York scapă de dosarul de corupție