Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, invitat joi, 4 aprilie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, a spus că viața intelectuală și educația trebuie să se desfășoare în primul rând față în față, în ciuda faptului că recunoaște importanța platformelor digitale.

În contextul în care sesiunea aniversară a Academiei Române a fost transmisă prin Zoom, la împlinirea a 158 de ani de la înființare, Ioan Aurel Pop a fost întrebat cum vede evoluția în timp a activității academice, în contextul în care lumea este tot mai tehnologizată.

„Noi suntem de acord cu ele (cu platformele digitale, n.r.), nu mai putem funcţiona fără, dar atragem atenţia asupra unui fapt capital: viaţa ştiinţifică şi în general viaţa intelectuală şi educaţia trebuie să se desfăşoare în primul rând faţă în faţă. Ca să rămânem oameni, trebuie să umanizăm în continuare mediile în care lucrăm.

Şi eu, ca preşedinte, voi recomanda, că nu pot să decid sau să cer, că academia nu face legi, voi recomanda ca adunările generale să se desfăşoare faţă în faţă şi activităţile principale ale academiei să fie cu prezenţă fizică, să ne vedem, să ne privim în faţă, în ochi şi să putem transmite mesaje şi emoţionale ascultătorilor noştri.

Dar, repet, platformele acestea digitale sunt foarte, foarte importante pentru activităţi, sesiuni de comunicări ştiinţifice, pentru dialog, pentru colaborare, atunci când prezenţa faţă în faţă nu este posibilă.”, a spus președintele Academiei Române, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Ioan Aurel Pop: Elementele fundamentale ale Academiei Române au rămas constante

Invitatul al „Apel matinal” a mai spus că în raport cu înființarea ei la 1866, când Academia Română a purtat pentru scurt timp numele de Societatea Literară, și până în prezent, s-au produs multe schimbări în cadrul instituție, dar elementele fundamentale au rămas constante.

„Academia e o instituţie păstrătoare a valorilor perene şi din acest punct de vedere unii o califică drept conservatoare, adică păstrătoare a valorilor. Şi acele valori care au fost puse în faţa academiei în urmă cu 158 de ani sunt în general valabile până azi, adică ideea cultivării limbii, a normării limbii, a creării dicţionarelor, enciclopediilor referitoare la limba şi literatura română şi ideea cultivării istoriei naţionale cu toate componentele ei, pentru a întări identitatea.

Unii vor zice că de atunci au trecut atâţia ani şi s-a consolidat şi s-a întărit identitatea naţională românească. Dar vedeţi că sunt multe primejdii legate de această identitate şi academia este una din instituţiile care doreşte păstrarea calităţii de român, a felului nostru de a fi români.”, a spus Ioan Aurel Pop.

El a menționat că Academia Română dispune de averi materiale, bunuri imobiliare în multe colţuri ale ţării, prin generozitatea unor donatori, şi că se străduieşte de vreo 35 de ani să valorifice aceste bunuri, respectând dorinţele donatorilor.

„Şi atunci suntem în faţa unor situaţii care nu ne permit să ne mişcăm aşa cum s-ar putea ca să devenim eficienţi. Şi din cauza asta primim şi critici. Academia e o instituţie omenească şi funcţionează ca orice instituţie omenească şi cu succese, şi cu greşeli, şi merge înainte.

Însă donarea de bunuri spirituale continuă. Uitaţi de curând am primit un pian de colecţie pentru activităţile secţiei noastre de arte mai ales, colecţii de cărţi, cărţi rare, care intră în patrimoniul bibliotecii Academiei Române, care este cel mai important tezaur cultural naţional, având aproape patrusprezece milioane de piese.”, a spus Ioan Aurel Pop.

Citește și: O societate nu poate funcţiona fără cercetare fundamentală