Eventualele alegeri parlamentare anticipate ar putea costa între 160 şi 170 de milioane de euro, iar organizarea lor în termenul constituţional de trei luni va impune modificarea urgentă a legislaţiei electorale prin lege organică adoptată de Parlament, a declarat vineri, 18 septembrie, președintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, la Târgu Mureş.

„Am dispus în aceste zile să facem trei lucruri. Să elaborăm un proiect de lege. M-am ferit să vorbesc în spaţiul public de un proiect de lege pentru anticipate (...). Deci am dat tema şi vom avea în interiorul Autorităţii Electorale Permanente un asemenea proiect. Acest proiect să modifice Legea 208, legea votului prin corespondenţă.

Să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituţie. Ăsta e argumentul. Trei luni prevede Constituţia. Nu cred că şi-a propus cineva să încalce Constituţia (...).

A doua temă pe care am dat-o a fost aceea de evaluare a costurilor pentru alegeri. (...) Deci ajungem la 160-170 de milioane de euro costul unor alegeri parlamentare anticipate”, a declarat Adrian Ţuţuianu, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Conform președintelui AEP, în urma evaluării interne, pornind de la sumele alocate la scrutinul parlamentar precedent, s-a stabilit că ultimele alegeri de acest tip au generat cheltuieli de aproximativ 120 de milioane de euro, iar presiunea logistică şi urgenţa unui scrutin anticipat vor aduce o majorare a bugetului cu aproximativ 30%.

„Nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale”

Şeful AEP a respins criticile unor lideri politici care au susţinut că instituţia s-ar opune scrutinului sau că ar acţiona la comanda unor partide.

„În urmă cu trei luni, eu am afirmat că actualul cadru normativ nu ne permite organizarea scrutinului. Şi unii au înţeles, inclusiv oameni politici, că AEP se opune organizării alegerilor anticipate. Este o prostie, nu ne putem opune noi unei dispoziţii constituţionale. (...)

Când am vorbit de anticipate, au venit unii din lumea politică şi au spus că Ţuţuianu a fost pus de un partid să vorbească. Este o abordare politicianistă, nu serioasă. Nu trebuie să mă pună nimeni pe mine la treabă, este atribuţia noastră legală de a pune proiectul pe masă”, a punctat președintele AEP.

Adrian Ţuţuianu a explicat că Legea 208/2015 privind alegerile parlamentare este construită exclusiv pentru scrutinul la termen, dând ca exemplu organizarea precedentă. La scrutinul din 2024, Hotărârea de Guvern privind alegerile a fost emisă în iulie, a intrat în vigoare în septembrie, iar votul a avut loc în decembrie, asigurând timp suficient pentru partide şi administraţia locală.

În cazul alegerilor anticipate, textul constituţional obligă organizarea scrutinului în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Din acest motiv, AEP are deja în lucru un proiect care modifică Legea 208 şi Legea 288 (privind votul prin corespondenţă), comprimând calendarul tehnic.

Pentru a nu afecta drepturile electorale şi procedurile minime de siguranţă, Ţuţuianu a precizat că proiectul de lege al AEP păstrează intacte o serie de termene esenţiale: Durata campaniei electorale rămâne de 30 de zile; termenul pentru depunerea semnului electoral la Biroul Electoral Central (BEC) rămâne neschimbat; termenele pentru depunerea candidaturilor nu se modifică; termenul pentru descentralizarea şi desemnarea preşedinţilor birourilor electorale şi ai locţiitorilor rămâne acelaşi, iar termenele procedurale minime de 24 de ore şi termenele ulterioare încheierii votării nu vor fi modificate.

Potrivit președintelui AEP, reducerea la 75 de zile se va face exclusiv prin ajustarea unor „chestiuni intermediare” de pe parcursul calendarului.

Modificarea legii prin Parlament este obligatorie, susţine Adrian Ţuţuianu, deoarece Curtea Constituţională interzice afectarea drepturilor fundamentale prin ordonanţe, iar actualele termene ar bloca tehnic votul românilor din afara ţării.

„La alegerile normale, cetăţenii se pot înscrie pe liste până în luna aprilie. În cazul unor anticipate declanşate acum, acest termen este de mult depăşit. Acum nu mai putem să înscriem pe nimeni.

Luna aprilie a trecut de mult şi va trebui, prin lege, să stabilim un termen-cadru în care aceşti cetăţeni să se poată înscrie în lista electorală”, a explicat Adrian Ţuţuianu, avertizând că un timp prea scurt ar face ca buletinele trimise prin poştă să nu se mai întoarcă la timp pentru numărare.

La ultimele scrutinuri, a mai spus preşedintele AEP, au fost organizate aproximativ 950 de secţii în străinătate, iar într-un scenariu de anticipate, AEP se teme că identificarea şi închirierea spaţiilor, precum şi recrutarea personalului nu se vor putea face în timp util.

„Dacă nu vom face 950 de secţii de vot şi facem 450, s-ar putea să avem iarăşi o discuţie. Cineva ar putea spune că s-a dorit limitarea votului românilor din diaspora. Noi vrem să evităm treaba aceasta”, a subliniat oficialul.

În viziunea preşedintelui AEP, toate aceste vulnerabilităţi ar trebui rezolvate definitiv în viitorul Cod Electoral, eliminând necesitatea unor soluţii improvizate.

„Treaba noastră este să ne pregătim, pentru că, dacă va fi nevoie, ar putea fi preluat proiectul nostru imediat în procedură parlamentară, trecut rapid prin cele două Camere - că ştiţi că se poate face asta, în două-trei zile -, iar apoi, după ce ai proiectul de lege trecut şi prin eventualul control de legalitate, de constituţionalitate, merge la preşedintele României, care îl promulgă şi se publică în Monitorul Oficial.

Eu cred că pentru treaba aceasta avem nevoie, dacă se merge cu viteza luminii, de cel puţin 10 zile. Mai departe ar trebui să elaborăm vreo cinci hotărâri de guvern în aplicarea acestui proiect de lege. Cea mai importantă priveşte calendarul”, a precizat Adrian Ţuţuianu.

Citește și: Siegfried Mureşan: Începem redactarea programului de guvernare. Vom avea discuţii cu parlamentarii