Aflat la Bruxelles, unde participă la reuniunea informală dedicată apărării UE, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat despre furtul artefactelor din tezaurului românesc expuse în Olanda.

"Acest furt este o tragedie pentru noi! Și eu am fost imediat, de atunci, în contact cu premierul olandez, care m-a asigurat că Olanda va face absolut tot ce este necesar pentru a descoperi ce s-a întâmplat şi pentru a recupera, până la urmă, aceste piese, care pentru noi sunt de o valoare inestimabilă, sunt simboluri naţionale", a spus liderul de la Palatul Cotroceni, citat de Rador Radio România.

"Toată lumea a aflat, între timp, unde unde s-a ajuns cu verificările, au fost găsite persoane suspecte, poliţia olandeză continuă. Dar, pe de altă parte, sigur, trebuie să vedem cum s-a ajuns în această situaţie. Dacă la noi a fost respectată toată legislaţia, dacă partea olandeză şi-a respectat contractul ş.a.m.d. Dar acestea sunt chestiuni care trebuie luate, pe rând, de instituţiile abilitate pentru fiecare în parte. Dar este nu doar o tragedie, este un scandal", a adăugat Klaus Iohannis.

Muzeul Naţional de Istorie a României a anunțat, vineri seară, repatrierea pieselor din metale preţioase care au fost expuse la Muzeul olandez Drents.

În schimb, anchetatorii continuă eforturile pentru a da de urma Coifului de la Coțofenești și 3 brățări dacice furate, sâmbăta trecută, din incinta muzelui.

3 suspecți se află în custodia poliției olandeze, identitățile a doi dintre aceștia fiind date publicității întrucât aceștia refuză să spună ce au făcut cu artefactele românești furate.

"Bunurile culturale din metale preţioase aflate în colecţiile a 18 muzee din România, care au făcut parte din expoziţia «Dacia! Regatul aurului şi argintului», deschisă la Muzeul Drents din Assen, Olanda, s-au întors în această seară, în ţară. Expoziţia, deschisă în perioada perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, a înregistrat un număr de 84336 vizitatori (conform ultimelor date furnizate de Muzeul Drents), marcând 30 de ani de la deschiderea primei expoziţii de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez", a precizat MNIR într-un comunicat.

Proiectul expoziţional a fost realizat de Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Naţional Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Naţional Muzeal Neamţ, Muzeul Municipiului Bucureşti – Muzeul George Severeanu, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, Muzeul Naţional al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Naţional al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Naţional al Banatului – Timişoara, Muzeul Judeţean Argeş.

Muzeul Naţional de Istorie a României precizează că a organizat, în ultimii 10 ani, numeroase expoziţii internaţionale în ţări precum Franţa, Belgia, Spania, Portugalia, Italia, Olanda, Danemarca, Ungaria, SUA, Canada şi China.

”Primul pas a fost făcut prin organizarea expoziţiei «Aurul şi argintul antic al României», în perioada 2014-2019, care a prezentat tezaurele naţionale, atât în Ungaria (la Debrecen şi Szeged), cât şi în majoritatea muzeelor din România, oferind publicului din întreaga ţară posibilitatea de a-şi cunoaşte istoria, inclusiv prin intermediul acesta. Am continuat în 2016 cu expoziţia «Comorile României» în Republica Populară Chineză, la Muzeul Naţional al Chinei din Beijing şi la Muzeul Provinciei Sichuan din Chengdu”, au subliniat reprezentanţii MNIR.

De asemenea, muzeul bucureștean a fost parte a Sezonului Cultural România-Franţa (2018-2019) cu expoziţii la Muzeul Luvru şi Muzeul din Reims, a Festivalului EUROPALIA (2019-2020), iar în anul 2024 a participat la organizarea expoziţională a Sezonului Cultural România – Polonia.

”MNIR este o parte importantă a strategiei de diplomaţie publică şi diplomaţie culturală a României din ultimul deceniu, prezentând în marile muzee europene bunuri culturale româneşti de o valoare inestimabilă, făcând vizibilă în întreaga lume istoria şi cultura României, adunând în jurul său zeci de muzee din întreaga ţară, promovându-le în întreaga lume. Participarea bunurilor istorice de tezaur la expoziţiile din întreaga Europă cât şi din SUA, Canada şi China, a adus vizibilitate şi a îmbunătăţit imaginea României, a pus pe harta civilizaţiei mondiale istoria şi civilizaţia din ţara noastră”, a adăugat MNIR în comunicat.

”Aceste proiecte expoziţionale au prezentat valoarea şi importanţa civilizaţiei dacice şi daco-romane, fiind un etalon de prezentare patrimoniului naţional cu valoare universală. Cataloagele expoziţionale tipărite cu prilejul acestor expoziţii în limbile: spaniolă, italiană, olandeză, engleză, daneză, franceză, maghiară şi chineză sunt în bibliotecile din întreaga lume şi în casele a sute de mii de iubitori de istorie. Echipa MNIR şi-a asumat munca şi responsabilitatea promovării istoriei şi civilizaţiei României. A fost o muncă de echipă, alături de zeci de muzee din România”, conchid reprezentanţii muzeului.

În urma jafului de la Muzeul Drents din Assen, poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.

Citește și: Statul român oprește de la vânzare un tablou de El Greco, parte a patrimoniului cultural