Noi suntem Radio România, sursa ta de încredere

Liderii UE dezbat, la Bruxelles, prioritățile în domeniul apărării

Statele membre ale blocului comunitar rămân divizate în privința echipamentelor necesare, a locului de producție și a modalităților de finanțare.

Liderii UE dezbat, la Bruxelles, prioritățile în domeniul apărării
Foto: Facebook | European Commission

Articol de Matei Pavel, Publicat: 03 Februarie 2025, 11:44  • Actualizat: 03 Februarie 2025, 12:16

Uniunea Europeană trebuie să investească 500 de miliarde de euro în următoarele decenii pentru a-și consolida apărarea și a stimula industriile din domeniu, însă statele membre rămân divizate în privința echipamentelor esențiale de achiziționat, a locului de producție și a modalităților de finanțare.

Liderii UE se vor reuni luni la Bruxelles pentru a începe să contureze o strategie comună privind consolidarea apărării europene și modalitățile de finanțare, în condițiile în care încă există lacune majore în gândirea colectivă.

Aceștia se vor întâlni dimineața, nu în clădirea Consiliului European, ci în Palatul Egmont, o reședință neoclasică din secolul al XVI-lea situată în centrul Bruxelles-ului, pentru o retragere informală menită să le ofere spațiul necesar pentru discuții deschise și sincere în cadrul primului summit dedicat exclusiv apărării.

Pentru a încuraja un dialog mai liber, la finalul reuniunii nu sunt așteptate concluzii comune. La prânz, la discuții va participa și secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar la cină se va alătura prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer.

Între timp, cei 27 de lideri ai UE vor aborda relațiile transatlantice și apărarea europeană, cu două subiecte cheie pe agenda discuțiilor: ce capacități militare ar trebui finanțate cu prioritate și cum să fie finanțate dezvoltarea și achiziția acestora.

Găsirea priorităților

Potrivit Comisiei Europene, Uniunea trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorul deceniu, în condițiile în care bugetul blocului pentru perioada 2021-2027 a alocat doar 8 miliarde de euro acestui sector.

Finanțarea este esențială pentru a revitaliza industria europeană de apărare după decenii de subfinanțare, pentru a asigura echipamentele militare necesare Ucrainei și pentru a proteja blocul comunitar de eventuali agresori.

Agențiile de informații avertizează că Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat UE până în 2030, în contextul în care continuă să producă armament într-un ritm mai rapid decât Europa, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident pentru a-i paraliza economia și capacitatea de război.

"Un sentiment comun de urgență"

Majoritatea statelor membre ale UE, care sunt și aliate NATO, sunt de acord că planificarea capabilităților militare trebuie făcută împreună cu alianța, care are decenii de experiență și deja a început procesul de identificare a deficitelor de capabilități și a modalităților de a le acoperi.

În același timp, există și „un sentiment comun de urgență” în rândul statelor membre și un consens că Europa trebuie să devină un actor mai eficient, mai autonom și mai de încredere în domeniul apărării, a declarat un oficial al UE înaintea reuniunii.

Această nevoie de autonomie a devenit și mai acută după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Președintele american a criticat aliații europeni din NATO care nu alocă cel puțin 2% din PIB pentru apărare, a cerut ca acest prag să fie ridicat la 5%, și a declarat că ar încuraja rușii „să facă orice naibii vor” cu aliații care nu contribuie suficient la cheltuielile militare.

Statele UE sunt, de asemenea, preocupate de reorientarea politicii externe a SUA către regiunea Indo-Pacific și, în special, către China. Există temeri că, în anii următori, Washingtonul ar putea redirecționa o parte din atenția și resursele sale militare din Europa către Asia.

Cu toate acestea, la nivelul UE începe să se contureze un consens privind prioritățile de investiție, care includ: apărarea aeriană, apărarea maritimă, mobilitatea militară, apărarea cibernetică și dronele, a declarat un diplomat european sub protecția anonimatului.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne cine va achiziționa echipamentele și cine le va controla.

O altă sursă potențială de dispute este dacă finanțarea UE ar trebui să fie limitată la echipamente produse în Europa.

Potrivit unei alte surse diplomate, s-a ajuns la un compromis conform căruia finanțarea va fi direcționată către echipamente care au cel puțin 65% dintre componente fabricate în UE.

Unele state membre ezită încă să susțină acest compromis, dar se discută modalități de atenuare a obiecțiilor, inclusiv aplicarea preferinței doar la anumite tipuri de echipamente sau diferențierea între nevoile pe termen scurt și cele pe termen lung.

Puzzle-ul finanțării

Statele membre sunt de acord că apărarea ar trebui să primească o pondere mai mare în viitorul cadru financiar multianual (MFF) 2028-2034, ale cărui negocieri vor începe în vară. Totuși, este nevoie de finanțare suplimentară înainte de 2028.

Opiniile sunt împărțite în privința sursei banilor.

Unele state propun relaxarea regulilor fiscale ale UE, astfel încât cheltuielile de apărare să fie excluse din deficitele naționale. Altele doresc emiterea de euroobligațiuni, iar alte propuneri includ realocarea fondurilor neutilizate din alte programe UE sau extinderea mandatului Băncii Europene de Investiții (BEI).

Ultimele două opțiuni sunt cele mai puțin controversate. De exemplu, 19 state membre au cerut ca BEI să-și extindă mandatul pentru a putea investi mai mult în sectorul militar. În 2024, BEI și-a modificat regulile pentru a finanța proiecte cu utilizare dublă (civilă și militară), iar în 2025 intenționează să-și dubleze investițiile în securitate și apărare la 2 miliarde de euro.

Pentru o nouă extindere a mandatului BEI ar fi necesar consensul tuturor statelor membre.

Țările mai austere din UE resping, deocamdată, modificarea regulilor fiscale pentru creșterea cheltuielilor de apărare și emisiunea de datorie comună. Un diplomat a calificat ideea drept „iresponsabilă”.

Totuși, unele state și-au schimbat poziția în ultimele luni. De exemplu, Danemarca s-a declarat deschisă la utilizarea euroobligațiunilor, iar în Germania, o schimbare de guvern după alegerile din februarie ar putea duce la o atitudine mai favorabilă.

Următorii pași

Reuniunea nu se va încheia decizii sau anunțuri majore, însă diplomații resping ideea că UE se mișcă prea încet.

Summitul va oferi Comisiei orientările necesare pentru finalizarea Cărții Albe a Apărării, care va fi publicată pe 19 martie.

Deciziile finale vor fi luate la summitul UE din iunie, imediat după reuniunea liderilor NATO, unde se vor stabili noile obiective de cheltuieli și capabilități.

Președintele Iohannis, la Bruxelles

România este reprezentată la reuniunea informală de președintele Klaus Iohannis.

"Vom discuta despre capabilităţi militare şi industria de apărare europeană, aspecte de finanţare, precum şi despre parteneriatele UE în domeniul securităţii şi al apărării. Bineînţeles, nu va lipsi din discuţiile noastre abordarea legăturii transatlantice şi a parteneriatului strategic cu SUA în contextul noii administraţii. Ceea ce ne propunem astăzi este să contribuim la fundamentarea deciziilor importante pe care trebuie să le luăm în acest an. Vom oferi şi un ghidaj pentru pregătirea Carte Albe a Apărării Europene care va fi prezentată de Comisia Europeană. Câteva cuvinte despre substanţa discuţiilor noastre de astăzi. În primul rând este clar că pentru a ne consolida rezilienţa strategică, pentru e deveni mai eficienţi ca uniune şi ca actor global cu greutate şi influenţă reală, inclusiv în relaţia transatlantică Europa trebuie să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru propria sa apărare. Acest obiectiv nu poate fi realizat fără o finanţare adecvată, ceea ce înseamnă nu doar mai mulţi bani pentru apărare, ci inclusiv folosirea eficientă a instrumentelor de care dispunem deja, adaptarea acestora sau, de ce nu, crearea unor noi instrumente. Dar, desigur, avem nevoie de investiţii substanţiale pentru demersuri costisitoare, precum refacerea stocurilor de armament, adaptarea pregătirii pentru apărarea faţă de un spectru larg de ameninţări, respectiv consolidarea bazei industriale şi tehnologice de apărare.

În al doilea rând, pentru a reduce costurile şi pentru a spori eficienţa şi interoperabilitatea trebuie să fie aprofundată cooperarea dintre statele membre. Numai aşa vom avea o complementaritate reală, vom evita duplicările care nu sunt necesare, iar industria de apărare va avea predictibilitate pe termen lung", a spus liderul de la Palatul Cotroceni, citat de Rador Radio România.

"Investiţiile mai mari în apărare, inclusiv în cercetare şi inovare, trebuie însă, din perspectiva României, privite într-un spectru mai amplu. Mai exact, aceste investiţii trebuie să contribuie la creşterea competitivităţii economice şi a coeziunii la nivelul Uniunii Europene, precum şi la creşterea economiei per ansamblu, la creşterea rezilienţei lanţurilor de producţie şi la crearea de noi locuri de muncă. Bineînţeles, toate aceste aspecte au la bază principiul asigurării unei complementarităţi şi coerenţe între Uniunea Europeană şi NATO, NATO care rămâne fundamentul securităţii transatlantice. România, ca aliat-cheie în regiunea complicată a Mării Negre şi stat membru la graniţa cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, înţelege în profunzime această necesitate. Şi pentru că m-am referit la NATO, vreau să accentuez importanţa vitală a menţinerii şi a aprofundării legăturii transatlantice şi a parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Un parteneriat transatlantic solid este esenţial pentru securitatea şi prosperitatea europeană, pentru că ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului rămâne profund interconectat şi interdependent. Sunt convins că, prin identificarea abordării corecte şi unitare la nivel european vom putea continua dialogul apropiat, pe baze constructive, cu partenerii americani, cu evidenţierea pragmatică a valorii adăugate a Uniunii Europene pentru Statele Unite ale Americii", a adăugat Klaus Iohannis.

Citește și: Bursele asiatice, în picaj după războiul comercial inițiat de Donald Trump

Volodimir Zelenski: Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit de la începutul războiului
Actualitate 17 Februarie 2025, 12:53

Volodimir Zelenski: Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit de la începutul războiului

În plus, aproape 380.000 de soldaţi ucraineni au fost răniţi de la declanşarea războiului.

Volodimir Zelenski: Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit de la începutul războiului
Percheziții la 15 persoane din județele Ialomiţa, Prahova, Ilfov şi Teleorman, implicate în bătaia de la Urziceni
Actualitate 17 Februarie 2025, 12:49

Percheziții la 15 persoane din județele Ialomiţa, Prahova, Ilfov şi Teleorman, implicate în bătaia de la Urziceni

În urma încăierării dintre două clanuri din 8 februarie, două persoane au murit împușcate.

Percheziții la 15 persoane din județele Ialomiţa, Prahova, Ilfov şi Teleorman, implicate în bătaia de la Urziceni
Întâlnire între SUA și Rusia pentru restabilirea relațiilor bilaterale și pregătirea negocierilor de pace cu Ucraina
Actualitate 17 Februarie 2025, 12:02

Întâlnire între SUA și Rusia pentru restabilirea relațiilor bilaterale și pregătirea negocierilor de pace cu Ucraina

Totodată, reprezentanții acestora vor discuta despre pregătirile pentru un summit între cei doi președinți și viitoare...

Întâlnire între SUA și Rusia pentru restabilirea relațiilor bilaterale și pregătirea negocierilor de pace cu Ucraina
Eurobarometru: Costul vieții și și problemele de mediu, principalele preocupări ale tinerilor din UE
Actualitate 17 Februarie 2025, 12:01

Eurobarometru: Costul vieții și și problemele de mediu, principalele preocupări ale tinerilor din UE

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca principală sursă de informare în rândul tinerei generații.

Eurobarometru: Costul vieții și și problemele de mediu, principalele preocupări ale tinerilor din UE
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, denunț penal la adresa Dianei Șoșoacă pentru un mesaj despre Nicolae Ceaușescu
Actualitate 17 Februarie 2025, 11:49

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, denunț penal la adresa Dianei Șoșoacă pentru un mesaj despre Nicolae Ceaușescu

„Uitaţi-vă la politica lui Nicolae Ceauşescu. Nimeni nu l-a egalat vreodată. Dictator, dictator, dar a avut cea mai bună...

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, denunț penal la adresa Dianei Șoșoacă pentru un mesaj despre Nicolae Ceaușescu
AUR amână depunerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului de coaliție
Actualitate 17 Februarie 2025, 11:25

AUR amână depunerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului de coaliție

Cele două formațiuni de opoziție au strâns semnăturile necesare pentru demersul împotriva cabinetului condus de Marcel Ciolacu.

AUR amână depunerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului de coaliție
Suedia nu exclude trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina
Actualitate 17 Februarie 2025, 11:01

Suedia nu exclude trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina

„Trebuie întâi să negociem menţinerea unei păci juste şi durabile care să respecte dreptul internaţional.”

Suedia nu exclude trimiterea de trupe de menţinere a păcii în Ucraina
Trafic feroviar perturbat după deraierea boghiului unui vagon de tren pe ruta Topliţa – Braşov
Actualitate 17 Februarie 2025, 10:16

Trafic feroviar perturbat după deraierea boghiului unui vagon de tren pe ruta Topliţa – Braşov

Trenul avea în compunere o locomotivă şi 3 vagoane.

Trafic feroviar perturbat după deraierea boghiului unui vagon de tren pe ruta Topliţa – Braşov