Președintele Macron, tot mai izolat pe fondul crizei politice de la Paris
La câteva ore după demisia din postul de premier, Sébastien Lecornu a acceptat solicitarea lui Macron de a negocia formarea unui nou cabinet până miercuri seară, dar a subliniat că nu va reveni în funcție, chiar dacă discuțiile vor reuși.
Articol de Matei Pavel, Publicat: 08 Octombrie 2025, 10:29 • Actualizat: 08 Octombrie 2025, 10:46
Aflat sub presiune tot mai mare, președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu o criză politică profundă, în timp ce premierul demisionar Sébastien Lecornu a încercat, marți, o ultimă rundă de negocieri pentru a evita prăbușirea completă a guvernului.
Într-o declarație publicată marți după-amiază, acesta a anunțat că a propus coaliției o alianță informală de conservatori și centriști, care să se concentreze pe două teme urgente, anume „adoptarea bugetului” și „viitorul Noii Caledonii”.
Sébastien Lecornu a adăugat că toate partidele implicate „au căzut de acord asupra acestor două priorități, cu dorința comună de a găsi rapid o soluție.” Totodată, el a anunțat că va avea întâlniri individuale cu fiecare partid politic între marți după-amiază și miercuri dimineață, notează Euronews.
Demersurile reprezintă ultima încercare a lui Emmanuel Macron de a menține funcționalitatea guvernului după demisia lui Sébastien Lecornu, luni, la doar 27 de zile de la preluarea mandatului – cea mai scurtă perioadă în funcție a unui premier francez din istoria modernă.
La câteva ore după demisie, Lecornu a acceptat solicitarea lui Macron de a negocia formarea unui nou cabinet până miercuri seară, dar a subliniat că nu va reveni în funcție, chiar dacă discuțiile vor reuși.
Opoziția respinge dialogul și cere alegeri anticipate
Liderii opoziției au refuzat rapid invitația la negocieri. Reprezentanții Adunării Naționale (RN), Marine Le Pen și Jordan Bardella, care participaseră anterior la consultări, au declinat de data aceasta.
Le Pen a reiterat cererea pentru alegeri legislative anticipate, pe care le consideră „necesare”, iar Bardella a declarat: „Suntem pregătiți să guvernăm.”
În eșicherul politic de stânga, liderii Franța Nesupusă (LFI), Mathilde Panot și Manuel Bompard, au refuzat să participe la întâlnirea cu premierul demisionar.
Aceste evoluții subliniază izolarea tot mai accentuată a președintelui, chiar și în rândul foștilor săi aliați.
Luni seara, Gabriel Attal, fost prim-ministru și aliat apropiat al lui Macron, și-a exprimat frustrarea față de deciziile președintelui.
„După o succesiune de premieri, e timpul să încercăm altceva”, a declarat Attal pentru TF1. „După dizolvarea parlamentului, au urmat decizii care par menite doar să mențină controlul.”
Fostul premier Édouard Philippe, primul șef de guvern al lui Emmanuel Macron după victoria din 2017, s-a distanțat și el, semnalând eroziunea alianței centriste care a dominat scena politică franceză în ultimii ani.
Un guvern francez în derivă
Demisia lui Lecornu a venit la doar o zi după anunțarea unui nou cabinet de 18 membri, duminică seara.
Componența guvernului – care includea mai multe figuri din fostul cabinet al lui François Bayrou – a fost criticată imediat, chiar și de susținătorii președintelui.
Bruno Retailleau, liderul partidului conservator Les Républicains și ministru de interne în cabinetul Lecornu, s-a declarat nemulțumit de componența guvernului și a convocat o ședință de urgență cu conducerea partidului.
Până luni dimineață, fragila coaliție guvernamentală se prăbușise complet.
Cei doi predecesori ai lui Lecornu – François Bayrou și Michel Barnier – fuseseră deja demiși prin moțiuni de cenzură în urma disputelor privind bugetul pentru 2026, care include reduceri controversate de cheltuieli.
Noul prim-ministru va trebui să facă față aceleiași provocări majore: să obțină sprijin parlamentar suficient pentru a adopta legea bugetului într-o Adunare Națională profund divizată.
Fără opțiuni ușoare pentru Macron
Blocajul politic a lăsat președintele cu puține opțiuni viabile. Oponenții săi propun trei căi posibile, anume demisia președintelui, convocarea de alegeri anticipate sau numirea unui premier din afara propriului său curent politic.
Însă Emmanuel Macron, aflat la cel mai scăzut nivel de popularitate de la începutul mandatului, refuză atât demisia, cât și dizolvarea parlamentului, insistând că își va duce mandatul până în 2027.
Între timp, problemele economice agravează criza politică. Datoria publică a Franței rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană – aproape dublul plafonului de 60% din PIB impus de UE.
Adoptarea unui nou buget este esențială pentru evitarea blocajului guvernamental, însă șansele scad de la o oră la alta.
Citește și: Moțiune simplă împotriva ministrului Miruță, depusă de AUR













