Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat vineri că riscurile asociate inteligenței artificiale ar putea depăși oportunitățile pe care le oferă, dacă nu vor exista măsuri de protecție adecvate și un cadru etic.

Aceasta a pledat pentru o abordare că să alăture autoregrementarea din partea industriei la implicarea unor guverne importante.

Tehnologia AI a fost o temă centrală în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, desfăşurate săptămâna aceasta la Bangkok.

Marţi, FMI a atras atenţia asupra riscurilor semnificative la adresa creşterii economice şi a stabilităţii financiare, generate de o posibilă încheiere a boom-ului investiţiilor în inteligenţa artificială, de nivelurile ridicate ale datoriei publice şi de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters.

Procesul de reglementare ar trebui să implice şi societatea

În timpul unei discuţii la care a participat şi Jack Clark, cofondator al companiei Anthropic, Georgieva a afirmat că inteligenţa artificială contribuie deja la consolidarea economiei globale, dar ar putea genera şi şocuri negative dacă nu reuşeşte să aducă creşterile de productivitate scontate într-un ritm suficient de rapid.

Potrivit acesteia, pentru ca oamenii de pretutindeni să poată beneficia de această tehnologie nouă, aflată într-o evoluţie rapidă, sunt necesare anumite condiţii prealabile: accesul la infrastructura digitală şi la energie electrică, precum şi o reglementare adecvată. Georgieva a explicat că întrebarea care se pune acum este cum pot fi create mecanisme de siguranţă pentru o tehnologie care evoluează extrem de rapid, comparând dezvoltarea inteligenţei artificiale cu maşinile de Formula 1 care rulează cu viteză, fără bariere de protecţie pentru spectatori.

Şefa FMI a apreciat că autoreglementarea industriei AI este o abordare adecvată, având în vedere că guvernele nu sunt neapărat în cea mai bună poziţie pentru a reglementa sau supraveghea un sector aflat într-o schimbare continuă. Cu toate acestea, a precizat ea, procesul de reglementare ar trebui să implice şi societatea.

În opinia sa, la acest demers ar trebui să participe ţările cu cele mai dezvoltate sectoare de inteligenţă artificială, precum SUA, China şi India, dar şi statele care fac parte din lanţul de aprovizionare specific domeniului. Georgieva a subliniat, de asemenea, că instituţii precum FMI ar trebui să se implice în sfera lor de competenţă, respectiv creşterea productivităţii, pieţele muncii şi riscurile la adresa stabilităţii financiare.

Clark a precizat că firma sa îşi testează periodic sistemele, publică detalii despre aceste teste şi partajează informaţiile rezultate, însă a subliniat că, în opinia sa, acest demers nu ar trebui să rămână unul pur voluntar.

Întrebat dacă ar susţine o reglementare din partea ţărilor care dezvoltă inteligenţă artificială (AI), Clark a răspuns: „Da. Avem nevoie de standarde bazate pe bun-simţ; şi astfel se poate insufla încredere în această tehnologie şi se poate stimula economia.”

Citește și: 9 din 10 români folosesc instrumente de inteligență artificială