Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, în noaptea de joi spre vineri, la finalul Consiliului European extraordinar, că participanții și-au exprimat în unanimitate solidaritatea cu Danemarca şi Groenlanda şi, totodată, intenţia Uniunii Europene în coordonare cu NATO, de a investi pentru apărarea zonei arctice.

"Este o obligaţie de solidaritate între ţările Uniunii. Ce am încercat eu să fac, pentru că a fost emoţie evidentă în momentul ăla, a fost să mă refer la pasul 2 sau pasul 3. În sensul că am încercat să anticipez ce se poate întâmpla dacă fiecare dintre părţile acestei alianţe escaladează şi să spun că e mai bine să revenim la dialog. Şi, din fericire, zilele următoare mi-au dat dreptate. S-a revenit la dialog şi în momentul ăsta putem să vorbim de o abordare constructivă de toate părţile", a declarat şeful statului la Bruxelles.

"Pentru România, Statele Unite reprezintă un partener strategic esenţial pentru securitatea noastră şi acţionăm în consecinţă şi, din fericire, în acest Consiliu această opinie a fost împărtăşită de foarte multe din ţările Uniunii", a subliniat liderul de la Palatul Cotroceni.

"Evident că, în ultima perioadă, au existat turbulenţe sau discontinuităţi în această relaţie transatlantică, însă există suficiente raţiuni pentru ca ea să continue şi bineînţeles că, aşa cum am spus de mai multe ori, dialogul este extrem de important", a adăugat Nicuşor Dan.

Criza Groenlandei a zguduit relația transatlantică

Potrivit Euronews, liderii Uniunii Europene au cerut respect din partea lui Donald Trump, după ce președintele Statelor Unite a adus alianța transatlantică în pragul colapsului, amenințând că va prelua Groenlanda prin impunerea unor tarife punitive.

Liderul de la Casa Albă a făcut brusc un pas înapoi miercuri, optând în schimb pentru un acord pe termen lung privind securitatea în Arctica, intermediat de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Credem că relațiile dintre parteneri și aliați trebuie gestionate într-un mod cordial și respectuos”, a declarat joi seară președintele Consiliului European la finalul summitul extraordinar desfășurat la Bruxelles.

"Uniunea Europeană va continua să-și apere interesele și își va proteja statele membre, cetățenii și companiile împotriva oricărei forme de coerciție. Are puterea și instrumentele necesare pentru a face acest lucru și le va folosi atunci când va fi nevoie", a subliniat António Costa.

Alături de el, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar a reușit să respingă pretențiile teritoriale ale lui Trump printr-o atitudine "fermă, neescaladatoare și, mai presus de toate, unită".

Von der Leyen a făcut apoi apel ca UE să-și consolideze "puterea economică", să-și diversifice lanțurile de aprovizionare și să devină mai independentă față de Statele Unite.

"Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte", a admis ea, adăugând: „Este o muncă grea.”

Înainte ca Donald Trump să renunțe la amenințări, Comisia Europeană începuse deja pregătirile pentru a riposta în cazul în care tarifele ar fi fost impuse. Printre opțiunile analizate s-a aflat și activarea, pentru prima dată, a Instrumentului Anti-Coerciție, care permite sancționarea simultană a mai multor sectoare economice – de la servicii și investiții, până la achiziții publice și proprietate intelectuală.

"Modul de viață european este diferit de cel american. Îl respectăm pe cel american. Dar, din punctul nostru de vedere, este foarte important să ne protejăm și să prețuim parteneriatul transatlantic", a subliniat António Costa.

"Nu reacționăm zilnic la orice comunicare de pe rețelele sociale. Avem o viziune clară asupra relației noastre și ne apărăm principiile fundamentale", a completat el.

Summitul de joi a fost marcat de o ușurare vizibilă în rândul liderilor europeni, care se temeau că un conflict deschis cu Washingtonul ar putea provoca efecte economice devastatoare și ar submina eforturile comune de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Chiar dacă cel mai grav scenariu a fost evitat, în Europa persistă un sentiment de neliniște și neîncredere după criza fără precedent declanșată de intenția lui Trump de a anexa Groenlanda. Detaliile acordului-cadru negociat de Mark Rutte nu au fost făcute publice, alimentând temerile că disputa nu s-a încheiat definitiv.

„Rămânem extrem de vigilenți și pregătiți să ne folosim instrumentele dacă vor apărea noi amenințări”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron, care ceruse public activarea Instrumentului Anti-Coerciție.

Premierul Danemarcei, una dintre figurile centrale ale zilei, a spus că țara sa este dispusă să discute cu Casa Albă despre Groenlanda, atât timp cât suveranitatea nu este pusă în discuție – o "linie roșie", după cum a subliniat.

"Regulile noastre democratice nu sunt negociabile", a afirmat șefa guvernului de la Copenhaga.

Întrebată dacă mai poate avea încredere în SUA după amenințările lui Trump, liderul danez a răspuns că cele două părți "trebuie să colaboreze cu respect, fără amenințări".

Summitul extraordinar de joi a reprezentat finalul a 5 zile intense de diplomație europeană menite să îl convingă pe Donald Trump să renunțe la tentativa de a prelua Groenlanda.

Tensiunile au dominat și Forumul Economic Mondial de la Davos, unde von der Leyen și Macron au promis public măsuri de retorsiune.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, ar fi părăsit o cină privată de rang înalt la Davos după ce secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a criticat dur performanța economică a Europei, declarații întâmpinate cu huiduieli de cei prezenți, conchide Euronews.

Citește și: Bazele militare britanice din Cipru, model de compromis în disputa SUA - NATO pentru Groenlanda (NYT)