Biroul președintelui Madagascarului, Andry Rajoelina, a anunțat că în țară este în desfășurare o tentativă de preluare ilegală și prin forță a puterii.

Ulterior, o unitate a armatei numită CAPSAT (Compagnie d’Administration des Personnels et des Services des Armées et des Transmissions) a revendicat preluarea conducerii armatei, afirmând că se află acum în controlul tuturor forțelor armate – terestre, aeriene și navale.

Aceeași unitate a jucat un rol decisiv în criza politică din 2009, care l-a adus pentru prima dată pe Andry Rajoelina la putere, amintește BBC News.

Proteste și tensiuni crescânde

Protestele din Madagascar au început pe 25 septembrie, fiind declanșate de tinerii nemulțumiți de întreruperile frecvente de apă și curent electric.

În ultimele săptămâni, manifestațiile s-au extins, exprimând nemulțumirea tot mai amplă față de șomajul ridicat, corupție și criza costului vieții.

Într-o declarație oficială, președintele Andry Rajoelina a afirmat: „Există o tentativă de preluare a puterii pe teritoriul Republicii, cu încălcarea completă a Constituției și a principiilor democratice.”

El a condamnat „în cei mai duri termeni” ceea ce a numit o tentativă de destabilizare a țării și a cerut unitatea tuturor forțelor naționale pentru apărarea ordinii constituționale și a suveranității.

Armata, împărțită între loialitate și revoltă

Potrivit unei postări pe Facebook, CAPSAT a numit un nou șef al Statului Major, generalul Demosthene Pikulas.

Sâmbătă, pentru a doua zi consecutiv, mii de protestatari s-au adunat în Piața 13 Mai din capitala Antananarivo – loc simbolic al revoltelor din trecut.

„Am cucerit în sfârșit Piața 13 Mai – Piața Democrației”, a declarat un protestatar pentru BBC.

„Suntem fericiți și ușurați. Este o mare victorie. Nu ne vom opri până când președintele Rajoelina nu va demisiona”, a adăugat el.

Succesul manifestanților a venit după ce o parte dintre soldații CAPSAT s-au alăturat protestului, condamnând violențele comise de alte unități de securitate împotriva populației.

Totuși, duminică au apărut rapoarte despre un schimb de focuri într-o tabără CAPSAT, după incidente similare în ziua precedentă. Un soldat ar fi fost împușcat de jandarmi, sâmbătă, și a murit, potrivit CAPSAT.

Situația de securitate se degradează

Compania Air France a anunțat suspendarea zborurilor către Antananarivo cel puțin până marți, din cauza situației de securitate.

Mișcarea de protest, cunoscută sub numele de Gen Z Mada, s-a organizat în mare parte prin rețelele sociale, reprezentând cea mai serioasă provocare pentru Rajoelina de la realegerea sa din 2023.

Sâmbătă, biroul președinției anunța că Andry Rajoelina și noul premier – un general numit săptămâna trecută – controlează situația.

Însă, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut forțelor de securitate să nu mai folosească forță „necesară și disproporționată” împotriva protestatarilor. Potrivit ONU, cel puțin 22 de persoane au fost ucise și 100 rănite.

Andry Rajoelina a contestat aceste cifre, afirmând că au fost confirmate 12 decese, iar „toți cei uciși erau prădători și vandali”.

Context istoric

Madagascarul a fost marcat de numeroase revolte și schimbări de regim de la independența sa din 1960. În 2009, protestele în masă l-au forțat pe fostul președinte Marc Ravalomanana să demisioneze, iar Rajoelina a preluat puterea.

După patru ani la conducere, acesta a revenit pe scena politică în urma alegerilor din 2018.

Deși bogat în resurse naturale, Madagascarul rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, cu aproape 75% din populație trăind sub pragul sărăciei, potrivit Băncii Mondiale.

Doar o treime dintre cei 30 de milioane de locuitori au acces la electricitate, conform datelor FMI.