Rolul esențial al jurnaliștilor în protejarea și consolidarea valorilor democratice este evidențiat de actualul context din România.

Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională, după descoperirea unei imixtiuni externe în procesul electoral.

În cei 35 de ani de democrație în România, mijloacele de informare s-au înmulțit și s-au diversificat, iar revoluția tehnologică a schimbat profund acest domeniu.

Efectele toxice ale dezinformării de pe platformele sociale, în special TikTok, au fost vizibile la recentul scurtin prezidențal.

Bulele informaționale sunt nocive pentru democrație. Pe rețelele online, informațiile ajung la internauți în baza unor algoritmi croiți special pe așteptările, nevoile și frustrările individului.

“Sistemele digitale, algoritmii, boții vor viraliza, adică vor răspândi, vor distribui, ca să ajungă la un număr foarte mare de oameni, în special știrile care captează atenția oamenilor, pentru că oamenii sunt atenți la lucruri senzaționale, care generează emoție, care ne rețin atenția. Nu conținutul etic, nu verificarea informației din mai multe surse, nu adevărul trist, anost și dezinteresant pe care jurnaliștii sau fact-check-ii îl pot descoperi. Algoritmii știu asta, algoritmii nu au coduri de etică, spre deosebire de unii jurnaliști care au, algoritmii știu că minciunile, propaganda, dezinformarea, știrile false trezesc și rețin atenția oamenilor, fac asta matematic. De aceea, întotdeauna probabilitatea ca noi să întâlnim pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, în mod particular, informație falsă, informație trunchiată, informație mincinoasă, conținut exagerat sau ceea ce numim deep-fake, toate aceste conținuturi care ne rețin atenția, care ne atrag, sunt mult mai interesante pentru algoritmi, pentru că algoritmii știu și ni le viralizează, pentru că din ele vor face bani”, a spus conf. univ. dr. Antonio Momoc la Radio România Actualități.

Algoritmii urmăresc de fapt monetizarea, iar în cazul recentelor alegeri prezidențiale chiar modificarea tendințelor de vot și influențarea rezultatului alegerilor.

Platforma TikTok, în vizorul Comisiei Europene

Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei anchete împotriva platformei chineze de socializare TikTok, ca urmare a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din România.

Chiar dacă TikTok susţine că platforma a fost protejată pe durata a 150 de alegeri la nivel global şi că elimină constant conţinutul care încalcă regulile, reprezentanţii executivului comunitar spun că există suspiciuni credibile de încălcare a legii europene pentru servicii digitale şi de lipsă de reacţie în faţa riscurilor sistemice legate de integritatea alegerilor.

Problema dezinformării și a integrității alegerilor a fost dezbătută și de eurodeputaţii.

Concluzia a fost că Uniunea Europeană trebuie să-și întărească măsurile împotriva manipulării și dezinformării, dacă nu vrea ca democrația să fie subminată de o junglă de minciuni și un hățiş de informații false.

“În momentul în care nu mai ai încredere în presă, nu mai încredere în profesori, nu mai ai încredere în preot, nu mai ai încredere în toate instanțele astea mai mult sau mai puțin morale, etice, ai încredere în cine? Ai încredere în marketing, ai încredere în branding, ai încredere în video gaming, în TikTok, în influenceri? Trebuie să ne gândim mai mult ce facem în legătură cu educația noastră în spiritul civic, al respectului reciproc și al ideii în ce măsură un candidat, un personaj politic, un lider populist poate să devină un dictator”, a mai spus Antonio Momoc în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Pariul jurnaliștilor cu rețele sociale

Informarea din surse credibile și, mai ales, recăpătarea încrederii în instituțiile de presă tradiționale relevante sunt două dintre soluțiile la îndemână în contracararea dezinformării.

“Ar trebui să ne uităm la jurnaliștii care vin cu mai multe puncte de vedere, care nu încearcă să persuadeze publicul, care încearcă să informeze, care nu se grăbesc să tragă concluzii, care nu vin într-un studio de televiziune și încearcă să ne influențeze în mod direct, prezentând doar o parte din ce s-a întâmplat”, a punctat Romina Surugiu, decan al Facultății de Jurnalism și Comunicare din cadrul Universității București.

Jurnaliștii vor avea un rol important în societate, pentru că oamenii au nevoie de informații și de surse credibile, dar pariul va fi concurența cu noile tehnologii și cu evitarea capcanelor aduse de acestea.

În acest context, rolul instituțiilor publice de mass-media devine unul esential în furnizarea de informații relevente și verificate, cu scopul unei informări corecte și echidistante a publicului.

Radio România Actualități este principala sursă de informații sigure a Radio România, acestea fiind disponibile și în aplicația oficială Radio România, disponibilă în AppStore și GooglePlay.