Președintele rus Vladimir Putin le-a cerut oligarhilor să facă donații la bugetul de stat, într-o încercare de a stabiliza finanțele țării în timp ce continuă invazia din Ucraina, potrivit unor surse citate de Financial Times.

Declarațiile făcute joi de liderul de la Kremlin, în fața unui grup numeros de oameni de afaceri, arată clar că liderul de la Kremlin intenționează să ducă războiul până la un deznodământ pe care îl consideră victorios, în pofida presiunilor tot mai mari asupra bugetului.

Potrivit surselor FT, Vladimir Putin a spus că Rusia va continua lupta până când va cuceri și zonele rămase din Donbasul ucrainean care nu se află încă sub controlul său. El ar fi explicat că această decizie a devenit necesară după ce Ucraina a refuzat să se retragă unilateral din Donbas în cadrul rundelor recente de negocieri intermediate de Statele Unite.

Președintele rus ar fi susținut anterior o propunere de compromis care prevedea transformarea Donbasului într-o „zonă demilitarizată” sau într-o „zonă economică specială” susținută de SUA, însă a renunțat la această idee după ce Ucraina a transmis clar că cedarea regiunii reprezintă o linie roșie.

Solicitarea adresată oligarhilor este cea mai recentă dintr-o serie de tentative prin care Kremlinul a încercat, încă de la începutul invaziei la scară largă, să obțină bani suplimentari din mediul de afaceri pentru a finanța cheltuielile masive cu apărarea. Este însă prima dată când Putin însuși le cere direct acest lucru marilor magnați ruși.

În luna ianuarie, Kremlinul a majorat TVA-ul cu două puncte procentuale, până la 22%, în încercarea de a aduce la buget 600 de miliarde de ruble (aproximativ 7,4 miliarde de dolari) în următorii trei ani, în principal din partea întreprinderilor mici și mijlocii. Rusia a mai obținut 320 de miliarde de ruble și printr-un impozit excepțional de 10% aplicat unor mari companii în 2023.

Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a declarat separat, tot joi, că Rusia ia în calcul introducerea unei noi taxe excepționale în acest an, dacă rubla va continua să se deprecieze.

Bugetul de apărare al Rusiei a crescut cu 42% anul trecut, ajungând la 13.100 de miliarde de ruble.

Publicația independentă rusă The Bell a relatat prima despre afirmațiile lui Vladimir Putin. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu.

Faptul că președintele a intervenit personal în relația cu oligarhii face aproape imposibil un refuz din partea acestora.

Elita de afaceri a Rusiei s-a aliniat, în general, în jurul președintelui, în ciuda nemulțumirilor legate de război și de efectele sale asupra economiei.

Cel puțin doi dintre oamenii de afaceri prezenți i-ar fi spus lui Putin că sunt dispuși să facă contribuții voluntare la buget.

Printre aceștia s-ar număra Suleiman Kerimov, despre care se spune că este implicat în controversata preluare recentă a marelui retailer online Wildberries, și care ar fi anunțat că este pregătit să contribuie cu 100 de miliarde de ruble.

De asemenea, magnatul din industria metalelor Oleg Deripaska ar fi acceptat și el să contribuie. Reprezentanții celor doi nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Pe front, utilizarea intensă a dronelor a încetinit înaintarea Rusiei în Donbas, regiune care reprezintă un bastion important al apărării ucrainene încă din 2014, și a dus la o creștere accentuată a pierderilor în rândul forțelor ruse.

Ultima rundă de negocieri de pace s-a blocat în ianuarie, pe fondul refuzului Ucrainei de a accepta revendicările teritoriale extinse ale Rusiei și al insistenței lui Putin de a obține obiectivele anunțate la lansarea războiului, în februarie 2022.

Deficitul bugetar al Rusiei pentru lunile ianuarie și februarie a ajuns deja la peste 90% din nivelul prognozat pentru întregul an, în condițiile în care sancțiunile americane au obligat Moscova să își vândă petrolul cu reduceri semnificative și au descurajat cumpărătorii.

Totuși, Moscova a beneficiat recent de un impuls temporar, estimat la până la 150 de milioane de dolari pe zi în venituri suplimentare din petrol, după ce SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului în urmă cu aproape o lună.

Joi, Rusia a anunțat că nu mai vinde Urals, principalul său sortiment de țiței, cu discount față de Brent, reperul global al pieței. În plus, Statele Unite au relaxat la începutul acestei luni și unele sancțiuni care vizau exporturile de petrol ale Rusiei.

Ministerul rus de Finanțe intenționa anterior să înăsprească regulile privind direcționarea veniturilor din petrol care depășesc un anumit prag către Fondul Național de Bunăstare, deja afectat de presiunile bugetare, înainte de izbucnirea războiului cu Iranul.

Cu toate acestea, potrivit lui Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, Putin le-ar fi spus oligarhilor să folosească acest câștig temporar pentru a-și consolida propriile bilanțuri financiare.

Vladimir Putin și-ar fi exprimat speranța că războiul cu Iranul se va încheia în „trei până la patru săptămâni”.

Totodată, liderul rus ar fi avertizat Ministerul Finanțelor și mediul de afaceri „să nu conteze prea mult pe faptul că acest câștig excepțional va dura”.

Citește și: Trump prelungește cu 10 zile pauza în loviturile asupra instalațiilor energetice iraniene și spune că „discuțiile continuă”