Redeschiderea circulației pe Transalpina la data de 1 mai, mai devreme decât prevede legea, a fost cerută printr-o petiție online semnată de cabanierii din stațiunea Rânca din județul Gorj.

Cabanierii susțin în cadrul petiției online denumite „Sprijiniți turismul montan” că redeschiderea circulației pe Transalpina la data de 1 mai ar atrage turiști în minivacanța de Ziua Muncii și de Paștele ortodox, ce va fi în acest an pe data de 5 mai.

„Solicităm deschiderea acestui drum la începutul sezonului turistic”

„Petiția noastră își propune să sensibilizeze autoritățile și comunitatea în legătură cu importanța deschiderii drumului Transalpina începând cu data de 1 Mai. Acest traseu montan iconic este o bijuterie a naturii, oferind o experiență unică turiștilor și susținând economia locală prin turismul ecologic și aventura în aer liber.

Solicităm cu respect deschiderea acestui drum la începutul sezonului turistic pentru a permite turiștilor să descopere frumusețea și să se bucure de potențialul său într-un mod responsabil și sustenabil.

Semnând această petiție, susții inițiativa noastră de a aduce beneficii comunității locale, de a promova turismul montan și de a oferi oportunități de recreere și conectare cu natura pentru toți cei care vizitează acest colț minunat al lumii noastre”, a anunțat Asociația Cabanierilor și Concesionarilor.

În anul 2023, circulația pe Transalpina a fost redeschisă la jumătatea lunii iunie și închisă din 6 noiembrie.

Transalpina, cea mai înaltă șosea din România

Transalpina este cea mai înaltă șosea din România. Acest drum național leagă orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba, traversând Munții Parâng de la sud la nord. Străbate patru județe (Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba) și trece la mică distanță de vârfurile Dengheru (2.084 metri), Păpușa (2.136 metri), Urdele (2.228 metri), Iezer (2.157 metri) și Muntinu (2.062 metri).

Porivit unor surse, drumul Transalpina a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Pe de altă parte, o legendă locală spune că la finalul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile pe care le avea.

Alte surse spun că Transalpina a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din motive militare, dar a fost foarte puțin folosită.

Cert este că acest drum a fost cunoscut și drept „Poteca Dracului” și că inițial a fost o potecă de munte folosită de păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi către Țara Românească.

Mai târziu, Regele Carol al II-lea a dorit să aibă la dispoziție un drum strategic, pentru artileria montană, trasă de cai, care să poată fi parcurs de trupele ce se deplasau între Valahia și Transilvania. Primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a inaugurat lucrările de construcție a drumului pe platoul Novaciului.

Lucrările de refacere a drumului Transalpina hotărâte de rege au avut loc în perioada 1934-1939. La inaugurare, în anul 1939, au participat Regele Carol al II-lea, viitorul Rege Mihai I, precum și primul-ministru Gheorghe Tătărescu și soția sa Arethia.

Cei patru au parcurs Transalpina într-o mașină de teren condusă de Regele Carol al II-lea. În urma inaugurării, drumul a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, drumul a fost reabilitat, în contextul în care germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare.

Citește și: Transfăgărășanul, cu un pas mai aproape de modernizare