Sondajele la ieșirea de la urne indică faptul că premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pierdut la limită referendumul privind reforma sistemului judiciar, o posibilă lovitură pentru coaliția de guvernare înaintea alegerilor generale de anul viitor.

Tabăra care s-a opus demersului, susținută de opoziție, a obținut între 49% și 53% din voturi, comparativ cu 47% - 51% pentru campania „Da” a guvernului, potrivit sondajelor realizate de Opinio pentru postul public RAI și de SWG pentru televiziunea La7.

Sondajul Youtrend indică 51,5% pentru „Nu” și 48,5% pentru „Da”.

Potrivit Reuters, prezența la vot s-a apropiat de pragul a 60% din electorat, mult peste așteptări, după o campanie tensionată care a evidențiat conflictul profund dintre coaliția de dreapta și sistemul judiciar din Italia.

Dacă aceste rezultate se confirmă, înfrângerea ar putea marca un punct de cotitură pentru Gorgia Meloni, afectând imaginea sa de lider invincibil în ochii electoratului, după 4 ani de victorii în alegeri locale și naționale.

În schimb, rezultatul ar putea revitaliza opoziția de centru-stânga, oferind Partidului Democrat și Mișcării 5 Stele impulsul de a forma o alianță mai largă împotriva actualei guvernări.

Meloni nu intenționează să demisioneze

Premierul a exclus ferm ideea demisiei în urma referendumului, evitând astfel scenariul fostului premier Matteo Renzi, care a părăsit funcția după eșecul referendumului constituțional din 2016. Cu toate acestea, analiștii consideră că o înfrângere ar putea să o vulnerabilizeze politic.

Momentul organizării referendumului s-a dovedit dificil pentru Meloni, pe fondul nemulțumirilor publice legate de alianțele externe și de temerile că tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea duce la creșterea prețurilor la energie.

Sondajele au indicat că mulți alegători au votat „Nu” mai degrabă ca un semnal de nemulțumire față de guvern, decât ca reacție la conținutul tehnic al reformei.

Miza reformei judiciare

Referendumul propunea separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor și reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în două secțiuni distincte, cu membri desemnați prin tragere la sorți, nu prin vot.

Guvernul a susținut că reformele ar fi crescut responsabilitatea sistemului judiciar, ar fi redus posibilele abuzuri și ar fi limitat influența politică în numirea funcțiilor importante.

Criticii, inclusiv sindicatele magistraților și partidele de opoziție, au avertizat însă că schimbările ar fi afectat independența justiției și ar fi permis o influență sporită a executivului asupra magistraților, acuzații respinse de Giorgia Meloni.

Chiar și guvernul a recunoscut că reforma nu ar fi rezolvat una dintre cele mai mari probleme ale Italiei: durata excesivă a proceselor, care afectează economia.

Consecințe politice

Un rezultat negativ ar putea slăbi poziția internă a premierului, într-un context marcat de stagnare economică și provocări internaționale complexe.

De asemenea, ar putea afecta influența sa la nivel european, unde până acum era percepută ca un lider stabil și rezilient.

În același timp, victoria opoziției în referendum ar putea deschide calea pentru o reconfigurare a scenei politice italiene înaintea alegerilor din 2027.