Regimul de la Teheran îl contrazice pe Trump și neagă că ar fi cerut un armistițiu
Liderul de la Casa Albă a mai declarat că SUA ar lua în considerare ideea unui armistițiu „atunci când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și sigură”.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 01 Aprilie 2026, 22:44 • Actualizat: 01 Aprilie 2026, 23:44
Ministerul de Externe al Iranului a catalogat drept „falsă și nefondată” declarația președintelui american potrivit căreia Teheranul ar fi cerut un armistițiu.
Anterior, într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a susținut că „noul președinte al regimului iranian” ar fi făcut această solicitare, fără a preciza însă la cine se referă.
Liderul de la Casa Albă a mai declarat că SUA ar lua în considerare ideea unui armistițiu „atunci când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și sigură. Până atunci, vom lovi Iranul până la anihilare”.
! Articolul a fost actualizat cu detalii suplimentare
Într-o scrisoare adresată „poporului Statelor Unite ale Americii”, președintele iranian afirmă că țara „nu a inițiat niciodată un război”, în pofida a ceea ce descrie drept „ocupație și invazie îndelungată”.
Masoud Pezeshkian nu face nicio referire la posibilitatea unui armistițiu.
Poporul iranian nu poartă resentimente față de poporul american, față de europeni sau față de țările vecine, scrie liderul de la Teheran în scrisoarea deschisă, concluzionând că alegerea dintre „confruntare și angajament” va „modela viitorul pentru generațiile care vor urma”.
„Nu este oare adevărat că America s-a angajat în această agresiune ca un proxy pentru Israel, influenţată şi manipulată de acel regim? Nu este oare adevărat că Israelul, fabricând o ameninţare iraniană, încearcă să distragă atenţia globală de la crimele sale împotriva palestinienilor? Nu este evident că Israelul urmăreşte acum să lupte împotriva Iranului până la ultimul soldat american şi până la ultimul dolar al contribuabilului american — transferând povara iluziilor sale asupra Iranului, regiunii şi chiar Statelor Unite, în urmărirea unor interese ilegitime?”, se întreabă retoric Masoud Pezeshkian.
Trump amenință cu retragerea SUA din NATO
În altă ordine de idei, președintele american a afirmat că ia în calcul retragerea din Alianța Nord-Atlantică.
BBC amintește că un act legislativ adoptat în 2023 face ca un astfel de demers să nu fie unul simplu.
Donald Trump a mai amenințat și în trecut că va retrage Statele Unite din NATO, iar de această dată motivul invocat este ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin a aliaților pentru America în timpul războiului cu Iranul.
NATO depinde în mare măsură de dimensiunea și capacitățile armatei americane, iar o eventuală retragere a SUA ar putea avea consecințe dramatice, până la punerea sub semnul întrebării a viitorului alianței transatlantice care există încă de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Totuși, președintele american s-ar confrunta cu obstacole legislative semnificative dacă ar încerca să ducă mai departe un astfel de plan.
Anticipând această posibilitate, Congresul SUA a aprobat în 2023 o măsură legislativă concepută explicit pentru a împiedica un președinte american să retragă unilateral țara din NATO fără aprobarea Congresului.
O asemenea decizie ar necesita fie votul favorabil a două treimi din Senat, fie adoptarea unui act legislativ special de către Congres - un obstacol dificil, deși nu imposibil, pentru Trump.
De remarcat este faptul că această măsură a fost susținută bipartizan, inclusiv de actualul secretar de stat Marco Rubio, care la acel moment era senator.
Între timp, tonul șefului diplomației americane s-a schimbat semnificativ. În această săptămână, el a descris NATO drept „o stradă cu sens unic”, despre care Statele Unite ar trebui să „reanalizeze” dacă mai funcționează în interesul lor.
Pe fondul tensiunilor persistente, cotațiile petrolului au scăzut temporar sub pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce noi lovituri au fost raportate în Iran și Israel, iar numărul persoanelor ucise în Liban a depășit 1.300, în majoritatea civili.
Scăderea prețului petrolului a fost de scurtă durată, pe fondul volatilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu, unde luptele continuă să afecteze piețele energetice globale.
Citește și: Fost aliat al premierului Viktor Orban, Peter Magyar luptă pentru putere în Ungaria













