Companie deținută de statul român, producătorul de energie atomică Nuclearelectrica a început procesul de deconectare de la rețeaua electrică a singurului său reactor aflat în funcțiune, din cauza nivelului minim record al Dunării.

Afectat de secetă, fluviul a forțat oprirea celuilalt reactor la sfârșitul lunii iulie, notează Reuters.

Compania operează la Cernavodă, pe malul Dunării, două reactoare cu o capacitate de câte 706 megawați, care asigură împreună o cincime din producția de energie electrică a țării.

Guvernul de la București a declarat stare de urgență energetică pe toată durata lunii august și a cerut companiilor și populației să reducă voluntar consumul în orele de vârf ale serii.

Ministerul Energiei a pus în funcțiune o centrală pe lignit cu o capacitate de 330 de megawați. Instituția a precizat că se bazează și pe creșterea producției de energie eoliană și hidroelectrică, în funcție de rezervele de apă disponibile în lacurile de acumulare, pentru a compensa deficitul.

În condițiile unor temperaturi ușor mai scăzute, cererea de energie electrică din orele de vârf ale serii era estimată să fie mai redusă, a transmis ministerul.

„Sistemul energetic național are o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 de megawați, care permite importurile de energie electrică”, se arată într-un comunicat al ministerului. „Toți operatorii europeni cunosc situațiile de criză energetică din regiune și se coordonează pentru a garanta siguranța alimentării tuturor rețelelor afectate de condițiile meteorologice.”

Guvernul a pregătit un sistem prin care alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali ar putea fi întreruptă etapizat și cu notificare prealabilă, dacă va fi necesar.

Autoritățile au încercat să evite oprirea reactorului prin măsuri fără precedent, printre care detonarea unei formațiuni stâncoase care bloca apa, dragarea albiei și scufundarea în Dunăre a unor barje încărcate cu piatră, pentru redirecționarea debitului către zona centralei.

Europa a traversat în această vară mai multe săptămâni de căldură record și incendii de vegetație devastatoare, care au exercitat o presiune enormă asupra alimentării cu energie, transportului naval și sistemelor de sănătate publică.

Primele efecte, peste Prut

Oprirea reactorului a creat probleme imediate pentru Republica Moldova, vecinul estic al României, care s-a confruntat, de asemenea, cu niveluri scăzute ale râurilor și s-a bazat pe energia electrică românească pentru a acoperi până la 60% din propriul deficit.

În condițiile în care importurile din România nu mai sunt disponibile, Republica Moldova ar putea fi nevoită să cumpere mai multă energie din Ucraina, dacă aceasta o poate furniza, să achiziționeze energie mai scumpă din state occidentale sau să introducă întreruperi programate și succesive ale alimentării.

„Cred că ar trebui să fim pregătiți pentru o agravare a situației, inclusiv pentru întreruperi de curent, deși în acest moment este greu de spus cu certitudine”, a declarat pentru Radio Chișinău expertul moldovean în energie Sergiu Tofilat.

Citește și: Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil după oprirea Reactorului 2, anunță Ministerul Energiei