Prin atacul său de amploare asupra Iranului, președintele Donald Trump a profitat de un moment definitoriu pentru moștenirea sa, pentru a demonstra disponibilitatea de a folosi fără rezerve puterea militară americană.

Dar, în același timp, își asumă cel mai mare pariu de politică externă al președinției sale, unul plin de riscuri și incertitudini, notează Reuters într-o analiză.

Donald Trump s-a alăturat Israelului pentru a intra în război împotriva Iranului și, după o zi de lovituri aeriene, a anunțat că liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis - ceea ce ar reprezenta o realizare majoră a operațiunii, dar ar lăsa întrebări fără răspuns privind viitorul Republicii Islamice.

De-a lungul zilei de sâmbătă, Trump a oferit puține explicații publicului american despre ceea ce ar putea deveni cea mai amplă campanie militară a SUA de la Afganistan și Irak.

El s-a îndepărtat de preferința pentru operațiuni rapide și limitate, precum raidul fulger din Venezuela de luna trecută, către un conflict care, avertizează experții, ar putea deveni mai prelungit și ar risca să escaladeze într-un incendiu regional în Orientul Mijlociu bogat în petrol.

Președintele, care a revenit la Casa Albă anul trecut promițând să evite „războaie stupide”, și-a fixat acum obiectivul ambițios al schimbării regimului la Teheran, sugerând că loviturile aeriene pot declanșa o revoltă populară care să înlăture conducerea iraniană.

Un astfel de rezultat nu a fost obținut niciodată direct doar prin putere aeriană, fără implicarea unei forțe armate terestre, iar majoritatea analiștilor se îndoiesc că va reuși în Iran.

Chiar dacă moartea lui Khamenei, dacă va fi confirmată de Iran, ar reprezenta o lovitură majoră pentru țara pe care o conduce din 1989, aceasta nu ar însemna neapărat sfârșitul regimului clerical consolidat sau al influenței Gardienilor Revoluției asupra populației.

„Majoritatea americanilor se vor trezi sâmbătă dimineață întrebându-se de ce suntem în război cu Iranul, care este obiectivul și de ce bazele americane din Orientul Mijlociu sunt atacate”, a declarat Daniel Shapiro, fost oficial superior al Pentagonului și fost ambasador al SUA în Israel, în prezent la think-tank-ul Atlantic Council din Washington.

Concentrarea lui Trump pe Iran a devenit cel mai clar exemplu al modului în care politica externă - inclusiv utilizarea extinsă a forței militare - a dominat agenda sa în primele 13 luni ale celui de-al doilea mandat, eclipsând adesea problemele interne precum costul vieții, considerate prioritare de majoritatea americanilor potrivit sondajelor.

Consilierii săi l-au îndemnat în privat, timp de câteva săptămâni, să acorde mai multă atenție îngrijorărilor economice ale alegătorilor, subliniind riscurile politice înaintea alegerilor legislative din noiembrie, când Partidul Republican poate să piardă una sau ambele camere ale Congresului.

Videoclipul scurt postat de Trump pe Truth Social, prin care a anunțat ceea ce Pentagonul a numit „Operațiunea Epic Fury”, a oferit doar justificări generale pentru declanșarea războiului cu un stat cu care SUA au avut tensiuni timp de decenii, evitând însă confruntarea totală.

Liderul de la Casa Albă a insistat că va elimina amenințarea reprezentată de programul balistic al Teheranului - pe care majoritatea experților nu îl consideră o amenințare directă la adresa SUA - și va oferi iranienilor șansa de a-și răsturna conducătorii.

Donald Trump a declarat că, pentru a-și atinge obiectivele, forțele americane vor distruge o mare parte din armata Iranului și îi vor nega capacitatea de a deține o armă nucleară. Iranul neagă că programul său nuclear are scopuri militare.

Speranțe spulberate pentru diplomație

Recursul brusc la forță, utilizând resurse militare masive desfășurate recent în regiune, pare să fi închis, cel puțin pentru moment, ușa diplomației cu Iranul. Negocierile nucleare de la Geneva, de joia trecută, nu au produs progrese.

Unii consilieri ai lui Trump sugeraseră anterior că bombardamentele ar putea forța Teheranul să revină la masa negocierilor cu concesii majore.

În schimb, Iranul a răspuns lansând rachete asupra Israelului și a mai multor state arabe producătoare de petrol din Golf, care găzduiesc baze americane.

Accentul pus de Trump pe urgența amenințării reprezentate de programele balistic și nuclear iraniene a amintit de argumentele invocate de președintele George W. Bush pentru războiul din Irak în 2003, care ulterior s-au dovedit bazate pe informații eronate.

Afirmația lui Trump din discursul despre Starea Uniunii, potrivit căreia Iranul va avea în curând o rachetă capabilă să lovească SUA, nu este susținută de rapoartele serviciilor de informații americane, potrivit unor surse familiarizate cu evaluările.

Prin loviturile de sâmbătă, Trump a eliminat orice dubiu că unul dintre obiectivele sale este schimbarea regimului de la Teheran.

Analiștii se întreabă însă dacă Trump, care a exclus desfășurarea de trupe americane la sol, dispune de o strategie capabilă să înlăture guvernul clerical aflat la putere de decenii și care a demonstrat reziliență în fața sancțiunilor și protestelor.

„Vrea să schimbe guvernul”, a spus Jon Alterman, de la Center for Strategic and International Studies. „Dar e greu să schimbi un guvern din aer. E greu să schimbi mentalitățile iranienilor din aer.”

Apetit pentru risc militar

Apetitul lui Trump pentru operațiuni militare externe a crescut în al doilea mandat. El pare încurajat de bombardarea instalațiilor nucleare iraniene, în iunie 2025, și de raidul din ianuarie din Venezuela.

Totuși, analiștii consideră Iranul un adversar mult mai dificil și mai bine înarmat decât Venezuela, chiar dacă apărarea sa aeriană și capacitățile balistice au fost afectate de loviturile comune SUA-Israel.

Mark Dubowitz, director al Foundation for the Defense of Democracies, a declarat că Iranul este într-o poziție atât de slăbită încât merită ca Trump să își asume riscurile pentru a limita capacitățile nucleare ale Teheranului.

Indiferent dacă guvernul iranian va cădea sau nu, degradarea severă a programelor nucleare și balistice ar putea reprezenta o victorie pentru Trump.