Românii votează, duminică, în primul tur al alegerilor prezidențiale, un scrutin care ar putea propulsa la putere un eurosceptic de extremă dreapta, într-un test al ascensiunii naționalismului de tip Donald Trump în Uniunea Europeană.

În vârstă de 38 de ani, George Simion se opune ajutorului militar pentru Ucraina, critică conducerea UE și afirmă că se aliniază mișcării președintelui american „Make America Great Again” (MAGA), notează Reuters.

La 5 luni după ce prima încercare de organizare a alegerilor a fost anulată din cauza unor presupuse interferențe rusești în favoarea favoritului de extremă dreapta Călin Georgescu — între timp interzis să mai candideze —, succesorul său, George Simion, conduce în sondaje, susținut de valul de nemulțumire publică.

Votul se va încheia la ora 21:00, când vor fi publicate sondajele la ieșirea de la urne, iar rezultatele preliminare sunt așteptate în cursul serii.

Simion și Georgescu au votat împreună, îndemnând țara „să-și ia țara înapoi”. În fața secției de votare, zeci de persoane scandau „Călin președinte”, iar Simion a declarat că votul său este „pentru a restaura democrația”.

George Simion este cotat cu aproximativ 30% în sondaje — un avans confortabil, dar insuficient pentru a evita turul doi, programat pe 18 mai.

„George Simion înseamnă Călin Georgescu, de aceea are votul meu”, a spus Aurelia, o pensionară de 66 de ani, care a refuzat să-și dea numele de familie. Ea a spus că s-a simțit „umilită” de anularea primului tur din noiembrie.

„Nu avem nimic aici. Copiii mei nu sunt aici: Au plecat să muncească în străinătate fiindcă era prea bine aici?”, s-a întrebat retoric aceasta.

Analiștii politici avertizează că o eventuală victorie a lui Geroge Simion ar putea izola România, ar afecta investițiile private și ar destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se află în al treilea an de război cu Rusia.

Principalii săi rivali sunt doi candidați centriști: fostul senator Crin Antonescu (65 de ani), susținut de cele trei partide ale actualei coaliții pro-occidentale, și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan (55 de ani), care candidează independent pe o platformă anti-corupție.

Ambii sunt pro-UE, pro-NATO și susțin Ucraina. Fostul premier Victor Ponta, care a trecut de la stânga la naționalism conservator, este cotat pe locul patru, dar ar putea avea o șansă surpriză.

Lideri în stil MAGA

George Simion nu este singurul politician de tip MAGA care candidează în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul sprijinit de principala opoziție naționalistă din Polonia la alegerile prezidențiale din 18 mai, s-a întâlnit cu Donald Trump săptămâna aceasta.

Dacă ar fi aleși, ar extinde grupul liderilor eurosceptici care îi include deja pe premierii din Ungaria și Slovacia.

„România și Polonia sunt două țări importante pentru Statele Unite”, a declarat George Simion, vineri, pentru Reuters.

„Suntem parteneri și aliați, atât militar, cât și politic, ai actualei administrații (americane). De aceea este important ca președinți MAGA să conducă la București și Varșovia”, a completat el.

Președintele României are un rol semi-executiv, inclusiv comanda forțelor armate și conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care decide asupra ajutorului militar.

Până acum, România a donat Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, pregătește piloți ucraineni de luptă și a facilitat exportul a circa 30 de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul Constanța, de la începutul invaziei ruse.

Președintele mai are atribuții precum veto la deciziile importante ale UE și numirea premierului, a judecătorilor șefi, procurorilor și a șefilor serviciilor secrete.

Administrația Trump a acuzat România că suprimă opoziția politică și că nu respectă valorile democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza unor dovezi pe care vicepreședintele JD Vance le-a numit „subțiri”.

O echipă de observatori americani se află la București, alături de diplomați și monitori din zeci de țări.

„Există dovezi clare că ceva suspect s-a petrecut la alegerile din noiembrie”, a declarat James E. Trainor III, comisar al Comisiei Electorale Federale a SUA, pentru Reuters.

„Timpul va demonstra că... a fost o decizie bună (anularea alegerilor). Știu că a fost o măsură extremă, dar... ceea ce vedem este că democrația românească este de fapt mai puternică, pentru că a avut acest obstacol, dar a fost suficient de rezilientă ca să-l depășească”, a punctat el.

Citește și: Rezultatul prezidențialelor din România, așteptat cu emoție în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova (BBC)