Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani, care se exercită de la data depunerii jurământului.

Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Potrivit Constituției României, Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al intergrității teritoriale a țării.

Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, potrivit Articolului 84 din Constituţie. Preşedintele României se bucură de imunitate.

Alegerea Președintelui României

Este ales Președinte al României candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscriși pe listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește o majoritate, este organizat și ce-l de-al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în primul tur.

În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale este declarat ales cadidatul are a obținut cel mai mare număr de voturi.

Potrivit Articolului 81 din Constituție, niciun candidat nu poate avea mai mult de două mandate, care pot fi și succesive.

Atribuțiile Președintelui României

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Potrivit Articolului 85 din Constituţie, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea premierului, pe unii membri ai Guvernului.

Președintele poate consulta Guvernul referitor la probleme urgente și de importanță deosebită. De asemenea, poate lua parte la ședințele Executivului în care sunt dezbătute probleme de interes național referitoare la politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice, dar și în alte situații, la cererea premierului.

Președintele României poate promulga legi, în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Președintele are dreptul să ceară Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

Dizolvarea Parlamentului de către Președinte

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede Articolul 89 din Constituția României.

Parlamentul poate fi dizolvat o sigură dată în cursul unui an și nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui, nici în starea de mobilizare, război, de asediu sau de urgență.

Atribuții în domeniul politicii externe

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

De asemenea, Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Atribuții în domeniul Apărării

Președintele României este comandatul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj.

Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Alte atribuţii ale Preşedintelui României sunt, potrivit Articolului 94 din Constituţie, următoarele:

• conferă decoraţii şi titluri de onoare;
• acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
• numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
• acordă graţierea individuală.

Citește și: Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a țării