La 5 luni după anularea șocantă a primului tur al alegerilor prezidențiale, românii revin duminică la urne într-un climat tensionat, cu perspectiva unei posibile noi victorii a extremei drepte.

France Presse remarcă rețelele sociale omniprezente, furia și deziluzia unei părți a populației, numeroși indeciși: ingredientele sunt aceleași ca în 24 noiembrie 2024, când Călin Georgescu - candidatul critic la adresa UE și NATO - a apărut în frunte, spre surprinderea generală, aruncând țara est-europeană într-o criză politică.

Eliminat din cursă de Curtea Constituțională după o campanie masivă pe TikTok, marcată de suspiciuni de ingerință rusă, acesta a invocat „puterea votului care înspăimântă sistemul”.

"Președintele MAGA"

11 candidați se luptă pentru o funcție în mare parte protocolară, dar influentă în politica externă, într-o țară membră a UE, cu 19 milioane de locuitori, devenită pilon esențial al NATO după invazia rusă în Ucraina.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 (04:00 GMT) și se închid la 21:00 (18:00 GMT). Primele sondaje de tip exit-poll vor fi publicate curând după închiderea urnelor.

Creditat cu aproximativ 30% din intențiile de vot, potrivit unor sondaje care trebuie tratate cu prudență, George Simion, în vârstă de 38 de ani, mizează pe tinerețea sa, retorica suveranistă și abilitățile pe TikTok pentru a spera să îl răzbune pe Călin Georgescu.

Deși liderul partidului naționalist AUR neagă orice simpatie față de Rusia, împărtășește aceeași aversiune față de „birocrații de la Bruxelles”, pe care îi acuză fără dovezi că s-au amestecat în procesul electoral.

Pentru a convinge diaspora numeroasă, acest admirator al lui Donald Trump se visează „președintele MAGA” (Make America Great Again), slogan afișat uneori și pe șepcile sale, notează AFP.

„Suntem aici cu o singură misiune: să restabilim democrația (...) și să facem dreptate României”, a declarat duminică.

Acest discurs o încântă pe Stela Ivan, în vârstă de 67 de ani, care „speră din tot sufletul” în victoria sa.

După decenii dominate de aceleași partide politice, aflate la putere de la căderea comunismului, George Simion ar aduce „schimbarea” și i-ar face pe fiii ei să se întoarcă din Spania, spune ea pentru AFP.

Venită la vot în București sub un cer senin, Silvia Tomescu, asistentă medicală de 52 de ani, își dorește „o viață mai bună, salarii mai mari și un președinte” de care „să fie mândră”, care „să nu fie de partea Rusiei”.

Un scrutin sub supraveghere

În fața lui George Simion, trei candidați pot accede în turul doi, programat pentru 18 mai.

Candidatul coaliției pro-europene aflate la guvernare, Crin Antonescu, promite „stabilitate”. Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, promite lupta împotriva „corupției” și vrea să fie vocea „românilor tăcuți și cinstiți”. Mai în spate, fostul premier social-democrat Victor Ponta mizează pe un discurs cu accente trumpiste.

„Cursa a devenit foarte strânsă”, comentează pentru AFP Remus Ștefureac, directorul institutului de cercetare INSCOP.

„Oricare dintre cei patru poate aspira la funcția de președinte”, a adăugat el.

Dar orice se poate întâmpla, spune el: campania online „turată la maximum”, atacurile verbale și juridice pe ultima sută de metri și „numărul mare de indeciși” pot „răsturna complet” prognosticurile.

După anularea scrutinului – o decizie extrem de rară în UE – alegerile de duminică se desfășoară sub o atentă supraveghere.

Mii de persoane au protestat în ultimele luni, denunțând „o lovitură de stat”.

SUA au intervenit de asemenea, vicepreședintele JD Vance cerând ca vocea unui popor redus la tăcere „pe baza unor suspiciuni vagi ale unui serviciu de informații” să fie ascultată.

Autoritățile, care au întărit măsurile de prevenție și colaborarea cu rețeaua TikTok, spun că „au învățat lecțiile” eșecului precedent.

În timp ce extrema dreaptă invocă „semnale multiple de fraudă”, guvernul a semnalat diverse campanii de dezinformare, văzând în ele „noi tentative de manipulare și ingerință conduse de actori statali”.

Citește și: Rezultatul prezidențialelor din România, așteptat cu emoție în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova (BBC)