Duminică, românii merg din nou la urne, pentru a doua oară în șase luni, pentru a-și alege președintele.

RTÉ (Raidió Teilifís Éireann) amintește că această a doua rundă de alegeri are loc în contextul unei turbulențe politice, după ce Curtea Constituțională a României a anulat scrutinul anterior, în decembrie anul trecut, invocând suspiciuni de nereguli în campanie.

Dar a fost democratic corect să fie reluat întregul proces?, se întreabă jurnalistul Liam Nolan.

În centrul discuției se află Călin Georgescu, candidatul care a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor din noiembrie.

Politicianul nu era un necunoscut complet în cercurile politice românești, dar nici o figură familiară pentru majoritatea alegătorilor.

Inginer și profesor în vârstă de 62 de ani, a fost reprezentantul României la Programul ONU pentru Mediu între 1999 și 2012.

Ulterior, s-a alăturat partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune care pledează pentru unirea României cu Republica Moldova, dar a intrat în conflict cu conducerea acesteia în 2022, după ce și-a exprimat criticile față de NATO.

Sondajele de la începutul lunii noiembrie îl plasau sub 5%.

Trei săptămâni mai târziu, a obținut aproape 23% din voturi, clasându-se peste politicieni cunoscuți și experimentați. A fost un șoc pentru establishmentul politic românesc.

Mesajele populiste și anti-sistem ale lui Georgescu au rezonat cu mulți alegători tineri, bărbați, și din mediul rural, frustrați de inflație și de percepția că partidele centriste nu combat corupția.

Campanie pe TikTok

Călin Georgescu a evitat dezbaterile televizate și și-a desfășurat campania în principal pe TikTok, unde a devenit viral în România și în diaspora. A fost sprijinit și de o campanie la firul ierbii — comunități religioase, sindicate și grupuri de medicină alternativă, potrivit think-tankului bucureștean Expert Forum.

În videoclipurile sale, a subliniat suveranitatea națională, a criticat NATO și UE, a pledat pentru oprirea ajutorului militar pentru Ucraina și l-a elogiat pe Vladimir Putin.

Sondajele îl dădeau câștigător în turul doi.

Cu două zile înainte de acel vot, Curtea Constituțională a anulat rezultatul primului tur, invocând „numeroase nereguli și încălcări ale legislației electorale”, și a ordonat reluarea întregului proces.

Pe baza unor documente declasificate ale serviciilor de informații, instanța a constatat că „exprimarea liberă a votului a fost viciată printr-o campanie electorală dezinformatoare, desfășurată cu promovarea agresivă a unui candidat, prin ocolirea legislației și abuzarea algoritmilor platformelor de social media.”

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a afirmat că alegerile ar fi fost ținta unui atac hibrid din partea Rusiei.

Deși nu l-a menționat direct, era clar că decizia viza candidatura lui Călin Georgescu.

"Candidatul a beneficiat de tratament preferențial pe platformele de social media, ceea ce a distorsionat exprimarea voinței alegătorilor", a menționat Curtea, făcând referire la algoritmii TikTok.

"Lovitură de stat"

Călin Georgescu a calificat decizia drept „o lovitură de stat.”

„Probabil că era necesară la acel moment, dar e greu de elogiat o astfel de mișcare,” a declarat prof. Ioan Stanomir pentru RTÉ.

Curtea Constituțională, spune acesta, este „gardianul suprem al constituționalismului și al alegerilor prezidențiale.” Instituția are puterea de a acționa în asemenea cazuri.

Susținătorii lui Călin Georgescu văd decizia ca pe un complot al sistemului împotriva candidatului lor.

Inclusiv Elena Lasconi, candidata de centru-dreapta clasată pe locul 2, a criticat decizia. Avea șanse mari să câștige turul doi.

Mai mulți experți citați de RTÉ cred că decizia a fost comunicată prost publicului.

„Societatea a fost divizată,” afirmă Alina Inayeh, analist politic. „Cei care l-au votat pe Georgescu se simt furați”, a adăugat ea.

În martie, Autoritatea Electorală Centrală l-a descalificat pe Călin Georgescu de la reluarea scrutinului, motivând că tocmai campania sa a dus la anularea alegerilor.

La acel moment, el era cotat cu 41%, detașat față de ceilalți candidați.

Această decizie a fost percepută de unii ca ignorarea voinței democratice a 4 din 10 români.

Călin Georgescu a numit decizia „o lovitură la inima democrației mondiale” și a spus că „România se află sub tiranie.”

Finanțarea campaniei

Călin Georgescu a susținut că a avut buget zero, deși videoclipurile sale de pe TikTok (inclusiv unele profesionist realizate) au fost intens promovate, inclusiv de conturi de fani.

Un magistrat român, sub protecția anonimatului, a declarat pentru RTÉ că ar fi fost suficient ca Georgescu să fie descalificat doar pentru că a declarat zero euro cheltuieli de campanie, ceea ce încalcă legea.

Documente declasificate arată că existau peste 25.000 de conturi de TikTok, majoritatea bot-uri, legate de Georgescu, activate cu două săptămâni înainte de primul tur.

Influenceri au fost contactați pe email și li s-au oferit până la 1.000 de euro pentru a posta videoclipuri. Nu toate conținuturile au fost marcate ca publicitate politică.

Hashtag-urile cu numele lui Călin Georgescu au atins peste 73 de milioane de vizualizări într-o singură săptămână.

Raportul BROD și unul al serviciului francez de securitate indică o campanie extrem de bine organizată și netransparentă.

Curtea Constituțională a considerat lipsa etichetării ca reclamă politică o formă de manipulare a alegătorilor.

Concluzie: toate aceste elemente sprijină ideea că anularea alegerilor a fost justificată pentru a proteja democrația.

„Georgescu a exploatat algoritmii TikTok și a folosit narațiuni de extremă dreapta care au ocolit regulile de transparență,” afirmă Mădălina Botan, cercetătoare BROD.

După victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu, Consiliul Național al Audiovizualului din România a cerut Comisiei Europene să investigheze neregulile.

TikTok a eliminat 78 de conturi care promovau campania, precum și 5.500 de materiale ce încălcau regulile platformei. Până în ianuarie, a șters o „rețea” de peste 22.000 de conturi.

Comisia de la Veneția a analizat cazul și a concluzionat că anularea alegerilor ar trebui permisă doar în circumstanțe excepționale, cu probe clare și publice, nu doar informații clasificate.

În cazul României, decizia a fost luată în baza documentelor serviciilor secrete, care nu au fost făcute publice integral.

Așadar, CE a exprimat rezerve indirecte față de decizia CCR.

George Simion, beneficiarul principal

România încă resimte șocul anulării alegerilor.

Beneficiarul principal este George Simion, liderul AUR, cotat acum cu 30% în sondaje, mulți dintre susținătorii lui Georgescu migrând către el. Ar putea câștiga turul doi pe 18 mai.

Pentru noul scrutin, TikTok a angajat 120 de experți în securitate cibernetică și dezinformare și a relansat un Centru Electoral dedicat României în aplicație.

CNA a lansat o campanie de conștientizare și încurajează raportarea conținutului suspect.

Președintele interimar al CNA, Valentin-Alexandru Jucan, a declarat că „România oferă un exemplu despre cum statul și platformele tehnologice trebuie să colaboreze.”

„La finalul acestor alegeri, ar trebui să putem propune Comisiei Europene reforme pentru Digital Services Act. Problema nu e că platformele sunt folosite, ci că sunt folosite ilegal”, consideră el.

Anularea votului a fost o decizie drastică, dar numărul mare de semne de întrebare privind transparența campaniei lui Călin Georgescu a justificat intervenția Curții Constituționale.

Din păcate, decizia a venit prea târziu și a afectat încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

Cezara Grama, juristă la Expert Forum, spune că decizia trebuie privită într-un context mai larg.

Autoritatea Electorală, spune ea, a eșuat în a sancționa din timp faptul că Georgescu a declarat zero venituri și cheltuieli, deși făcea evident o campanie.

Dacă instituțiile statului și platformele tech acționau mai devreme și mai ferm, intervenția de ultim moment a Curții Constituționale nu ar fi fost necesară.

Citește și: Platforma TikTok, amendată de UE cu 530 de milioane de euro