Creșterea prețurilor carburanților în România a fost explicată marți, 25 februarie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, de Radu Dudău, preşedintele Energy Policy Group, specializat în analiza strategică a politicilor şi pieţelor de energie.

„Cred că putem vorbi de o creştere pe fond mai substanţială, începând cu 1 ianuarie din acest an, când a intrat în vigoare o nouă acciză, o majorare de acciză cu 6,12%. Atunci s-a înregistrat un salt destul de vizibil al preţului la pompă şi, în rest, deşi situaţia pe pieţele internaţionale, pe pieţele globale ale petrolului este destul de calmă, noi depindem de livrările din regiune.

Ca să înţeleagă ascultătorii, există două componente mari în preţul carburanţilor: e preţul barilului de petrol, adică al ţiţeiului, care se reflectă şi în cotaţiile produselor petroliere, adică produselor din rafinării dintr-o anumită regiune şi, pe de altă parte, cam jumătate din preţ la noi este dat de taxe, accize, prin urmare, partea statului.

Şi spuneam că a crescut atât partea statului, cu accizele, cât şi o serie de fluctuaţii, de creşteri pe partea aceasta obiectivă, dacă vreţi să-i spunem. Concret, vorbim în regiunea noastră de un incident la conducta care transportă ţiţei din Kazahstan până în portul rus Novorossiisk. Este un terminal şi o conductă prin care noi importăm ţiţei în rafinăriile din România”, a spus invitatul la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Totuși, specialistul a punctat că în ciuda scumpirilor, România se menţine în partea de jos a clasamentul european al preţurilor carburanţilor.

„Sunt câteva ţări, într-adevăr, unde preţurile sunt mai mici, dar în continuare suntem mult mai convenabil, din acest punct, faţă de ţările vest-europene”, a adăugat el.

Specialistul a precizat că Bulgaria este țara cu cel mai mic preţ al carburanţilor, datorită politicii fiscale pe care o aplică. Politica lor de fiscalizare este „mai reținută”, astfel încât preţul la pompă să fie mai mic.

Producția internă de petrol a României scade

Radu Dudău a mai spus că deși România este în mod tradițional un producător de petrol, producția internă scade. El a subliniat că în ultimul deceniu, procentul importurilor a crescut de la puţin peste 50% la 70%.

Însă, specialistul a explicat că scăderea producției interne nu are neapărat un impact diferențiat în prețul final, deoarece şi petrolul produs în România este legat tot de cotaţiile internaţionale ale petrolului. „Dar, sigur, beneficiem mai mult prin activitatea legată de prelucrarea acestui ţiţei extras în România”, a adăugat el.

Conform specialistului, factorul decisiv în privința prețurilor este reprezentat de cotațiile internaționale ale petrolului. „Şi asta depinde de cât de disponibili, deci cât de bine sunt alimentate pieţele internaţionale, dacă sunt lichide. Şi, în momentul de faţă, nu se întrevăd mari falii.

Zona Orientului Mijlociu, din punctul de vedere al producţiei de petrol, este relativ calmă. Producătorii americani, la fel, nu au niciun fel de motive să... Precizez că Statele Unite sunt cel mai mare producător de ţiţei al lumii - nu ştiu cât este cunoscut acest fapt, dar producţia din Statele Unite reprezintă un element covârşitor.

Rusia, sigur, este în continuare sub sancţiuni, dar deja piaţa este cumva echilibrată de ceva timp din acest punct de vedere. Deci, în afară de o serie de incidente regionale şi temporare, cum ar fi acesta menţionat, legat de conducta din Kazahstan până în Rusia, care ar urma, în fine, să fie remediată în următoarea lună de zile, totul depinde, în fond, de politica fiscală, deci de taxe, accize şi aşa mai departe. Însă, există mereu un element de imprevizibil”, a explicat el.

„Pe partea de carburanţi, benzină, motorină, este un tip de dependenţă care nu ne creează vulnerabilitate, pentru că vorbim de pieţe globale lichide, foarte diversificate. Poţi să cumperi dintr-o parte sau din altă parte, între anumite limite, desigur.

Mai delicat este, de exemplu, comerţul cu gaze naturale, unde, prin conducte, eşti legat de anumiţi furnizori sau depinzi de terminale de gaz natural lichefiat, de capacitate şi aşa mai departe. Din fericire, pe partea de gaze naturale, România are un grad mult mai ridicat de autosuficienţă.

Sigur, o spuneţi că şi acolo s-au observat recent nişte creşteri de preţ, este adevărat, dar cred că avem motive să vedem că vom trece iarna aceasta cu bine, inclusiv perioada asta foarte rece, care probabil se va încheia în zilele următoare, chiar dacă gazele naturale stocate în depozitele subterane sunt la niveluri mult mai mici faţă de anul trecut, dar se pare că o să avem suficient.

Deci, din punctul acesta de vedere, da, România are strategii, are contracte semnate. Trebuie însă să ne mişcăm mai repede pe partea de implementare, de a realiza o serie de investiţii semnate şi să vedem că sunt şi terminate şi puse în producţie”, a adăugat specialistul.

Citește și: Președintele InfoCons, despre scumpirile carburanților: „Este ciudat că pe piaţa vest-europeană scad, iar la noi cresc”