Proiectul referitor la trenurile de mare viteză va da rezultate, „în mod sigur”, după anul 2030, a spus Ionuţ Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, vineri, 7 noiembrie, în cadrul rubricii „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Comisia Europeană a propus o strategie prin care, până în anul 2040, toate capitalele europene să fie conectate cu acest mijloc de transport.

Bucureştiul este inclus ca nod important în planul Comisiei Europene, urmând să aibă legături rapide către Budapesta, dar şi către Sofia şi Atena.

Planul porneşte de la ideea că transportul feroviar electric este mai ecologic decât cel aerian şi ar putea deveni o alternativă atractivă dacă trenurile ar circula cu viteze de peste 250 kilometri la oră.

În prezent, reţelele de mare viteză sunt concentrate în Germania, în Franţa, în Italia şi în Spania. Până în 2027, Comisia Europeană va realiza o imagine completă a proiectului, reunind statele membre, operatorii de transport şi finanţatorii.

„Dacă lucrurile, să zicem, că se dezvoltă aşa cum există în acest moment în planurile Ministerului Transporturilor şi mergem pe ideea de a dezvolta acest mijloc de transport în paralel cu modernizarea actualelor rute, eu zic că într-o perspectivă de 5-10 ani există deja segmente ale acestui mod de transport. Deci este un proiect care, în mod sigur, va da rezultate după 2030”, a spus Ionuţ Săvoiu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„România lucrează intens la modernizarea sistemului feroviar”

De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a spus că România lucrează intens la modernizarea sistemului feroviar, din punct de vedere al infrastructurii, şi la ridicarea transportului feroviar la standardele de interoperabilitate ale Uniunii Europene - ceea ce înseamnă o viteză de 160 de kilometri la oră proiectată pentru transportul de călători şi de 120 de kilometri la oră pentru transportul de marfă.

„Pe de altă parte, există şi o preocupare privind trenul de mare viteză, care înseamnă viteze peste 250 de km la oră, 300 de km la oră. Şi România, de mai bine de un an de zile, a luat decizia de a trece la planificarea strategică a acestui tip de transport, care înseamnă, în primul rând, rute noi, un traseu nou, e vorba de un alt traseu decât rutele standard de interoperabilitate şi pe alocuri, acolo unde relieful prezintă sau condiţiile de relief prezintă anumite particularităţi, cum ar fi trecerea Dunării sau traversarea Carpaţilor.

De asemenea, conectarea acestor rute noi cu gările, pentru că principalul avantaj al transportului cu trenul de mare viteză înseamnă... Călătorul poate să plece din interiorul oraşelor şi nu mai necesită transportul până la aeroport, aşa cum se întâmplă astăzi, pe distanţe de 1.000 de kilometri, acolo unde se poate înlocui transportul aerian cu transportul cu trenul de mare viteză.

Este un mijloc modern care în Europa deja există, şi România, aşa cum spuneam, a trecut la planificare strategică. Studiul s-a terminat după un an de zile cu expertiză internaţională şi cu specialişti din Ministerul Transporturilor, cu asistenţă din partea Băncii Europene de Investiţii şi, evident, avem nişte rezultate.

Urmează încă o etapă de planificare, din punct de vedere al prefezabilităţii pe anumite aspecte, după care se poate trece la realizarea studiului fezabilitate. Studiul de fezabilitate are finanţare şi, după această etapă, o să poată să înceapă şi construcţia”, a spus el.

„Gările trebuie să fie iluminate, reabilitate, să aibă spaţii de parcare”

Totodată, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a spus că în prezent este avută în vedere în primul rând modernizarea infrastructurii feroviare, care să asigure condiţiile de transport - cele menţionate deja din punct de vedere al standardelor de interoperabilitate privind viteza, cadenţa - dar și modernizarea spaţiilor de primire a călătorilor.

„Interfaţa cu publicul călător este constituită de gări, care trebuie să fie iluminate, reabilitate, să aibă spaţii de parcare şi, bineînţeles, şi un material rulant modern, adică rame electrice acolo unde avem linii electrificate, trenuri noi care să asigure confortul călătorilor, pe urmă un mers al trenului cadenţat care să asigure predictibilitate din punct de vedere al transportului, în special pe rutele regionale, dar şi pe cele interregionale, aşa încât călătorii să aleagă acest mijloc de transport.

Avem în paralel cu, după cum bine ştim, este faptul că o parte importantă a reţelei naţionale de transport feroviar nu este electrificată, deci circa 60% din linii sunt neelectrificate. Proiectele de modernizare acolo unde sunt deja în derulare, cum ar fi, dau un singur exemplu, de la Cluj la Episcopia Bihorului, pe zona neelectrificată există un proiect de electrificare.

De asemenea avem proiect de electrificare pe Bucureşti-Giurgiu. Există de asemenea un proiect de electrificare pe Constanţa-Mangalia şi multe alte proiecte care sunt în portofoliul Ministerului Transporturilor. Ce este de asemenea important este să avem şi finanţare pentru toate proiectele şi toate gândurile mari pe care le avem deja în fază de planificare.

Aceste proiecte de investiţii sunt evident finanţate din fonduri europene şi bugetul de stat. De asemenea există diverse programe: programul transport, Connecting Europe Facility, care este un program finanţat direct cu Comisia Europeană”, a adăugat el.

Citește și: Acord între CFR Călători și CFR Infrastructură pentru reluarea circulației trenurilor suspendate