Membri ai comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciul de Informaţii Externe s-a deplasat, marți, la sediul SIE pentru a afla detalii despre alegerile din România.

La întâlnire, au fost prezenți reprezentanţii serviciului, inclusiv directorul SIE, Gabriel Vlase, “pentru a beneficia de condiţii de securitate ridicate şi pentru a primi răspunsuri în timp real, respectiv acces la documente clasificate ORNISS” (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), se precizează într-un comunicat.

"Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral, în special din partea Rusiei, pentru a influenţa agenda publică prin folosirea inteligenţei artificiale şi prin promovare agresivă în online. Au avut loc campanii de dezinformare şi propagandă prin sprijinirea unor candidaţi eurosceptici, care au fost favorizaţi faţă de ceilalţi competitori. România este o ţintă pentru acţiunile hibride agresive şi datorită apartenenţei la NATO şi UE", a declarat Mihai Weber, președintele comisiei.

La 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigat de suveranistul Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, primite de la Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Potrivit documentelor desecretizate, candidatul a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.

De asemenea, au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Potrivit SIE, România "a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral''. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin "implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică", încurajarea nemulţumirilor/provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Fostul candidat a dat în judecată mai multe instituţii ale statului pentru anularea alegerilor prezidențiale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat competența de judecare a dosarului, luni, către Curtea de Apel Bucureşti.