După un an în care incendiile de vegetație au devastat regiunea Los Angeles, un ciclon atipic a lovit Asia de Sud-Est, iar seceta a forțat Iranul să ia în calcul mutarea capitalei, noile date arată că 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteo.

Constatările programului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene arată, de asemenea, că 2025 este al treilea an consecutiv în care media temperaturilor a depășit pragul de 1,5 grade Celsius.

Mauro Facchini, responsabil pentru observația Pământului în cadrul Comisiei Europene, a descris acest moment drept „un prag pe care niciunul dintre noi nu și-a dorit să-l atingă”.

Potrivit DW, cercetătorii avertizează de mult timp asupra pericolelor depășirii acestui prag de temperatură stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. Ei subliniază că o încălzire peste acest nivel va însemna mai multe zile cu temperaturi extreme, precum și creșterea riscului de inundații mortale și furtuni devastatoare.

Carlo Buontempo, directorul serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, a declarat că lumea se îndreaptă, pe termen lung, spre depășirea acestui prag.

„Alegerea pe care o avem acum este cum să gestionăm cât mai bine depășirea inevitabilă și consecințele sale asupra societăților și sistemelor naturale”, a spus el într-un comunicat de presă. Oamenii de știință sunt de acord asupra necesității de a reduce simultan emisiile de gaze cu efect de seră prin tranziția la energie curată, dar și de a ne adapta la viața pe o planetă care se încălzește.

La summitul ONU privind clima de anul trecut, statele au promis 120 de miliarde de dolari (102 miliarde de euro) pentru a sprijini țările vulnerabile în finanțarea unor proiecte de adaptare, precum diguri de protecție, sisteme de avertizare timpurie și culturi rezistente la secetă. Promisiunile de finanțare pentru climă nu s-au transformat însă întotdeauna în acțiuni concrete.

Fenomenul El Niño a contribuit la această tendință pe trei ani consecutivi.

Gazele cu efect de seră, care absorb și rețin căldura în atmosferă, rămân principala cauză a creșterii temperaturilor globale. Eliberate prin arderea petrolului, cărbunelui și gazelor pentru a ne deplasa sau pentru a ne încălzi și răci locuințele, acestea sunt legate de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme care fac victime în întreaga lume.

Problema este agravată de distrugerea rezervoarelor naturale de carbon, precum pădurile, care altfel ar absorbi CO2.

„Datele atmosferice din 2025 conturează o imagine clară: activitatea umană rămâne factorul dominant al temperaturilor excepționale pe care le observăm”, a declarat Laurence Rouil, directorul serviciului Copernicus de monitorizare a atmosferei, adăugând că „gazele cu efect de seră au crescut constant în ultimii 10 ani”.

În 2023 și 2024, această situație a fost amplificată de un episod deosebit de puternic de El Niño, un tipar climatic care apare o dată la câțiva ani și transferă căldura oceanică în atmosferă.

Consecințele au fost vizibile la nivel global. Copernicus a constatat că gheața marină de la Polul Nord și Polul Sud a atins un minim istoric în 2025. În plus, Antarctica a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie anuală din istorie, iar jumătate din suprafața terestră a planetei a avut parte de mai multe zile periculos de calde decât în mod obișnuit.

„Atmosfera ne transmite un mesaj și trebuie să-l ascultăm”, a spus Rouil.