Discuțiile referitoare la sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale au fost amânate de Curtea Constituţională a României (CCR), miercuri, 1 aprilie, pentru data de 29 aprilie.

Conform unor surse judiciare, dezbaterea obiecţiei formulate în octombrie 2025 de preşedintele Nicuşor Dan a fost amânată din nou, pentru că nu a fost depus încă raportul cu concluzii în acest dosar.

Președintele a menționat în sesizare că, în urma parcurgerii unui nou ciclu legislativ şi a amendamentelor aduse de Parlament, actul normativ avut în vedere a fost adoptat „cu depăşirea limitelor” reexaminării preşedintelui României.

Cerere de reexaminare formulată în 2023

Prin cererea de reexaminare formulată în data de 12 decembrie 2023, președintele a cerut, mai ales corelarea definiţiei date prosumatorului potrivit dispoziţiilor legii, conform cărora producătorii de energie electrică cu capacităţi mai mari sau egale de 1 MW sunt supuşi licenţierii, ca activitate primară, identic cu orice alt producător.

De asemenea, preşedintele a cerut atunci reanalizarea posibilităţii ca prosumatorul să poată compensa financiar excedentul de energie electrică produsă şi livrată la un loc de producere şi consum cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum şi/sau locuri de producere şi consum ale acestora doar 'dacă locurile de consum şi/sau de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară', aspect ce ar constitui o barieră în privinţa accesului prosumatorilor la piaţa de energie electrică.

De asemenea, era cerută reevaluarea soluţiei de exceptare a prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW de la responsabilitatea în materie de echilibrare, de suportare a costurilor generate de dezechilibrele create în reţea, în condiţiile Regulamentului Uniunii Europene.

Prin cererea de reexaminare din 2023, se cerea şi reevaluarea aplicării noii limite a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să realizeze o compensare cantitativă, respectiv cea de 400 de kW, şi asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice, dar şi eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferenţa dintre cantitatea produsă şi cea consumată de prosumatori putea fi consumată generează aplicarea imediată a obligaţiilor de compensare.

Mai mult, instituirea unei obligaţii a furnizorilor de energie electrică de a emite facturi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrată în reţeaua electrică „în numele şi în contul prosumatorilor” necesită clarificări în planul drepturilor şi obligaţiilor comerciale, inclusiv al obligaţiilor de ordin fiscal, se mai transmitea în solicitare.

„Faţă de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităţilor şi instituţiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de preşedintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare.

În plus, potrivit soluţiei legislative de la acelaşi punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma 'autorităţi şi instituţii publice' (sintagma extinsă) faţă de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităţilor de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de preşedintele României”, a menționat Administraţia Prezidenţială.

Astfel, președintele susţine că „reevaluarea oportunităţii unor soluţii legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă în această procedură legislativă specială, ale cărei limite sunt stabilite de conţinutul reexaminării formulate”.

„Prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege să realizeze corelări şi modificări de tehnică legislativă, menţionăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenţii expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică diferite faţă de forma iniţială a legii”, a apreciat Nicuşor Dan.

Cererea de reexaminare este „limitată la obiecţiunile formulate de preşedintele României”, a punctat el, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, Parlamentului îi revine rolul „fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii”.

Legea, trimisă inițial spre promulgare în 2023

Această lege a fost transmisă iniţial spre promulgare în data de 25 noiembrie 2023. Potrivit formei iniţiale, legea aducea o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică.

Modificările aduse vizau şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creşterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiţia prosumatorului, a posibilităţii de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie.

Totodată, actul normativ dispunea creşterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plăteşte dezechilibrele cauzate în reţea. Legea intervenea şi asupra Codului fiscal, extinzând sfera prosumatorilor care nu au obligaţia de a emite facturi pentru puterea instalată de la 27 kW la 900 kW pe loc de consum.

Citește și: Secretarul general al ANRE: Au fost decontate peste 20 de miliarde de lei pentru compensare, în contextul crizei energetice